• Infiintare SRL / PFA

    Infiintare SRL in doar 3 zile cu doar 650 / 400 lei
  • Gazduire sediu social

    Gazduire sediu social - 700 lei pe an
  • Punct de lucru

    Deschidere punct de lucru in doar 3 zile cu doar 370 lei
  • Radiere PFA

    Radiere PFA in doar 3 zile cu doar 400 lei
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4

Infiintari

De la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, reglementările care vizează impozitarea veniturilor obținute din activităţi independente au suferit modificări. Prin urmare, persoanele fizice autorizate (PFA) îşi pot deduce doar anumite cheltuieli când îşi calculează venitul net. Aflaţi din acest articol care sunt acestea, dar şi ce cheltuieli nu pot fi deduse sub nicio formă la calculul venitului net. 

Noul Cod fiscal, în vigoare de la începutul anului 2016, stabileşte la art. 68 că venitul net anual rezultat din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenta între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile conform datelor contabile.

Potrivit actului normativ, în ceea ce priveşte deductibilitatea cheltuielilor, sunt introduse o serie de noi elemente, remarcându-se o relaxare a criteriului general de deducere.

Astfel, pentru a fi deduse, cheltuielile trebuie să îndeplinească anumite condiţii, iar prima dintre acestea este ca respectivele cheltuieli, efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate, justificate prin documente.

Faţă de reglementările anterioare, ce s-au aplicat până la finalul anului 2015, a fosteliminată sintagma ”să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate, în scopul realizării venitului”, astfel încât, în prezent, este întărit argumentul potrivit căruia deducerea fiscală a cheltuielilor se poate exercita și atunci când cheltuielile nu generează în mod direct și automat un venit impozabil, dar sunt efectuate în cadrul activității economice.

În plus, potrivit documentului amintit, există şi o serie de alte criterii ce trebuie îndeplinite, pentru a putea fi deduse cheltuielile, dintre care amintim: 

  • să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
  • să respecte regulile privind amortizarea;
  • să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale;
  • să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care îşi desfăşoară activitatea, în ţară şi în străinătate, în scopul desfăşurării activităţii, reprezentând cheltuieli de cazare si transport;
  • să reprezinte contribuţii profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
  • să fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în vigoare;
  • să reprezinte preţul de cumpărare sau valoarea stabilita prin expertiza tehnică la data dobândirii, după caz, pentru activele neamortizabile, cheltuielile deductibile fiind înregistrate la momentul înstrăinarii acestora.

Care sunt cheltuielile deductibile, potrivit Codului fiscal?

Noul Cod fiscal, în vigoare din prima zi a lui 2016, stabileşte la art. 68 alin. (5) cheltuielile deductibile limitat, după cum urmează:

  • cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, în limita unei cote de 5% din baza de calcul;
  • cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;
  • cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului. Observăm că, faţă de reglementările anterioare, plafonul de deductibilitate pentru cheltuielile sociale a fost majorat de la 2% la 5% aplicat asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului.
  • scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislaţiei în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depăşit de valabilitate potrivit legii;
  • cheltuielile reprezentând tichete de masă şi vouchere de vacanţă, acordate de angajatori;
  • cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate și contribuțiile la fonduri de pensii facultative efectuate în scopul personal al contribuabilului, în limita plafoanelor (400 de euro pe an). Astfel, a fost clarificat faptul că aceste cheltuieli sunt deductibile fiscal, existând în trecut interpretarea că acestea erau deductibile doar pentru salariați;
  • cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane. De asemenea, este menținută și limitarea la 50% a cheltuielilor aferente autoturismelor, similar regulilor de la impozitul pe profit.
  • cheltuielile reprezentând contribuţii obligatorii datorate pentru salariaţi inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale;
  • cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii, datorate de către contribuabil în limitele stabilite;
  • cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă;
  • dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional;
  • cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar;
  • cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual. Anterior, în baza vechiului Cod fiscal, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale erau deductibile în limita a 2% din baza de calcul.

Important! Potrivit normelor în vigoare, cotizațiile obligatorii la organismele profesionale din care fac parte contribuabilii rămân limitate la 5% din venitul brut realizat.

Care sunt cheltuielile considerate nedeductibile la calculul venitului net?

Normele legale stabilesc o listă de cheltuieli care nu îndeplinesc criteriile amintite mai sus şi care sunt considerate nedeductibile la calculul venitului net.

În această categorie de cheltuieli intră impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate, dar și sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale.
 

Nedeductibile sunt și amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale.
 
Tot în lista cheltuielilor care nu pot fi deduse se înscriu și donațiile de orice fel, precum șicheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele pentru bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului, când acestea reprezintă garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității independente a acestuia.
 
Nici ratele creditelor și nici sumele sau valoarea bunurilor confiscate nu pot fi deduse la calculul venitului net.
 
Normele legale mai prevăd că printre cheltuielile nedeductibile se număra și cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate, dar și cele privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare.
 
La acestea se adaugă și impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit.

În alta ordine de idei, în ceea ce priveşte regimul cheltuielilor pentru autovehicule, vor fi deductibile 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de nouă scaune de pasageri, dacă vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

  • sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
  • sunt utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
  • sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  • sunt utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
  • sunt utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Sursa: Avocatnet.ro

PFA GamblersConsulting.ro

Alte informatii utile AICI: 

Odată cu scăderea TVA de la 24% la 20%, în 2016, apar obligații declarative noi. Volumul datelor care trebuie raportate la Fisc va crește foarte mult pentru plătitorii de TVA, punându-le pe umeri o sarcină de prelucrare și prezentare a informațiilor dificilă, care le mărește costurile administrative.

Din 2016, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) impune un nou formular (394), aprobat în Ordinul 3.769/2015, pentru plătitorii de TVA. Documentul are nouă pagini, comparativ cu doar cele două ale celui utilizat până acum, și solicită declararea tuturor operațiunilor făcute în România.

„Va fi cu siguranță o birocrație suplimentară anul acesta, cu precădere pentru companiile care nu pot actualiza și armoniza rapid sistemele informatice interne”, spune Alexandru Cristea, Tax Partner Țuca Zbârcea și Asociații Tax, care explică în ce va consta noua corvoadă administrativă.

„În plus față de declarația anterioară, vor trebui declarate toate operațiunile, atât cu persoane înregistrate în scopuri de TVA, cât și cu cele neînregistrate. Astfel, din start volumul de informații se va mări semnificativ. De asemenea, va cuprinde inclusiv operațiuni cu persoane nerezidente. Se vor raporta defalcat operațiunile pentru care se aplică TVA la încasare, pentru care s-au emis facturi simplificate sau bonuri fiscale. O altă noutate se referă la precizarea plajei de facturi utilizate într-o anumită lună, numărul de facturi stornate, anulate și numărul de autofacturi”, precizează acesta.

Si consultantul fiscal Cornel Grama consideră că noul formular va îngreuna munca administratorilor firmelor și contabililor, fără ca datele să aibă impact fiscal, în opinia sa.

Soluția este automatizarea procesului, însă, nici în acest caz nu sunt excluse dificultățile, cum ar fi imposibilitatea de reconciliere minuțioasă a sumelor declarate și existența de neconcordanțe în solduri, afirmă Alexandru Cristea, care susține că noua declarație pune pe umerii contribuabililor o sarcină de prelucrare și prezentare a informațiilor destul de dificilă.

“Abordarea ni se pare că iese din tiparele practicilor din alte țări europene. Probabil o alternativă mai simplă ar fi fost pur și simplu postarea jurnalelor de TVA într-un format standard, urmând ca ANAF să preia orice informații ar fi dorit din respectivele jurnale”, spune acesta.

Creșterea sarcinii de prelucrare și raportare a datelor înseamnă costuri mai mari. „Vor trebui să aloce un număr sporit al resurselor umane din compartimentul contabil, suplimentat cu persoane tehnice de specialitate și softuri specializate să gestioneze aceste baze de date, fapt ce îi afectează pe toți operatorii economici, întrucât acestea presupun costuri în plus. Pe lângă costurile bănești se adaugă timpul sporit alocat culegerii de date (facturi , bonuri fiscale atât emise cât și anulate sau stornate  pe serii și numere de ordine) a completării, verificării și trasmiterii către ANAF a acestei declarații, în detrimentul timpului alocat gestionării activității economice și a obținerii de profit”, spune Cornel Grama.

In referatul de aprobare, ANAF explică: ”în vederea realizării obiectivelor strategice asumate de către ANAF este necesară modificarea declarației informative 394 prin declararea, de către persoana înregistrată în scopuri de TVA, a tuturor operațiunilor realizate pe teritoriul României către/de la orice persoană. Urmare acestui demers datele colectate prin intermediul formularului propus vor contribui la îmbunătățirea activității de analiză de risc de la nivelul ANAF, cu consecințe directe asupra creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor și eficientizării procesului de colectare a impozitelor și taxelor”.

O mare parte din aceste date solicitate în plus se regăsesc, în prezent, în alte formulare, respectiv Decont 300 și Declarația recapitulativa 390.

Sursa: Profit.ro

Alte informatii utile AICI:

De anul acesta, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) funcţionează un nou departament - Direcţia de Executări Silite, care se va ocupa în principal de valorificarea bunurilor sechestrate în urma acţiunilor inspectorilor fiscali şi Antifraudă.

 Noua Direcţie a fost înfiinţată de ANAF după ce oamenii Fiscului au constatat că peste 50% din recuperări nu merg din cauze independente de instituţie.

 Angajații direcției centrale și ai serviciilor regionale vor fi dotați cu uniforme și autoturisme inscripționate. (FOTO)

 Principalul obiect de activitate îl constituie punerea în executare a hotărârilor judecătorești din dosarele cu cazuistică penală. 

Direcţia executări silite cazuri speciale are ca obiect de activitate coordonarea și monitorizarea activității de executare silită a sumelor cuvenite bugetului general consolidat al statului, precum și a bunurilor sechestrate sau confiscate, dispuse prin: 

 - hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în materie penală.

 - hotărâri judecătorești definitive pronunțate ca urmare a sesizărilor formulate de către comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel prin care s-a dispus fie confiscarea unei cote părți dintr-un bun sau a anumitor bunuri determinate, constatate ca fiind dobândite nejustificat, fie plata unei sume de bani egală cu valoarea bunului dobândit nejustificat.

- ordine ale ministrului finanțelor publice de blocare a fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietate, sunt deținute sau se află sub controlul persoanelor fizice ori juridice care au fost identificate ca fiind persoane sau entități desemnate, ce fac obiectul sancțiunilor internaționale, potrivit legii.

- alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalități de întârziere, majorări de întârziere, sau alte sume, dispuse, dar neindividualizate, prin hotărâri judecătorești definitive, cele prin care se stabilește cuantumul cheltuielilor de executare silită, precum și cele prin care se stabilește suma reprezentând diferența de preț șisau cheltuielile prilejuite cu urmărirea bunului.

Vor exista 8 servicii teritoriale la nivelul direcțiilor regionale și o structură de coordonare în cadrul aparatului central. În acestă structură își desfașoară activitatea atât funcționari cu experiență în activitatea de urmărire penală (inclusiv institutire sechestre) detașați din MAI, cât și specialiști în executare silită din ANAF. 

Direcţia va lucra pe o aplicație informatică pentru monitorizeazarea hotărârilor judecătorești pronunțate în materie penală va fi încarcată cu toate datele preluate din înscrisurile transmise de instanțe, precum și din rapoartele stadiul executării silite al fiecărui caz în parte (ex: popriri, sechestre, sume valorificate).

Sursa: Economica.net

 

Alte informatii utile AICI:

Toţi şoferii Uber din România sunt obligaţi să-şi facă contracte de tip PFA (persoană fizică autorizată) sau microîntreprindere şi să aibă atestat profesional de transport persoane dacă vor să continue să colaboreze cu compania americană, potrivit unor informaţii din piaţă.

Uber, care le dă proprietarilor de maşini posibilitatea de a oferi servicii de transport prin intermediul unei aplicaţii care îi pune în legătură cu clienţii şi asigură şi platforma de

taxare şi gestionare a comenzilor, intră astfel în „clubul“ plătitorilor de contribuţii sociale, lucru care până în prezent nu se întâmpla.

„În ultimele luni, şoferii noştri parteneri au cerut asistenţă în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale. În acordul semnat de fiecare şofer partener înainte de a folosi platforma Uber este stipulat clar faptul că este responsabilitatea fiecăruia să îşi respecte toate obligaţiile fiscale locale. Acum există o metodă mai facilă de a face acest lucru, printr-un parteneriat încheiat cu un consultant financiar local, care poate răspunde nevoilor şoferilor parteneri. Am făcut acest parteneriat pentru a ne asigura că toţi şoferii noştri au acces la toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în funcţie de situaţia personală şi profesională a fiecăruia dintre ei“, au transmis reprezentanţii Uber România.

 

Alte informatii utile AICI

Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi se vor aplica începând cu prima zi a anului acesta, a fost modificat semnificativ marţi, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a unei ordonanţe de urgenţă (OUG) care modifică, printre altele, regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor. Potrivit actului normativ, plafonul până la care o persoană juridică se va putea înscrie ca microîntreprindere creşte la 100.000 de euro, iar sistemul de cote de impozitare aplicat microîntreprinderilor va fi diferenţiat, în funcţie de numărul de salariţi. Totodată, din 2016, impozitul pe veniturile din dividende scade la 5%.

OUG nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 817 din 3 noiembrie 2015, iar prevederile cuprinse în actul normativ au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Practic, documentul amintit aduce modificări unui număr de 45 de articole din Codul fiscal publicat în septembrie în Monitorul Oficial, iar printre noutăţile prevăzute de actul normativ se numără şi unele care vizează regimul microîntreprinderilor.

Concret, începând de anul acesta, plafonul până la care o persoană juridică se va putea înscrie ca microîntreprindere va creşte de la 65.000 de euro, aşa cum este în prezent, la 100.000 de euro

Prin urmare, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere va realiza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale va fi de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plăti impozit pe profit de 16%. Calculul şi plata impozitului pe profit va fi efectuată începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintrele limitele prevăzute anterior.

Un nou sistem de impozitare pentru microîntreprinderi, în funcție de numărul de angajați

Majorarea plafonului de încadrare în categoria de ”microîntreprindere”, de la 65.000 euro la 100.000 de euro, nu este însă singură măsură prevăzută în OUG publicată marţi.

Astfel, de anul asta va fi reglementat pentru microîntreprinderi un sistem de cote de impozitare diferențiateîn funcție de numărul de salariați.

Mai precis, microîntreprinderilor le va fi aplicată o cotă de impozitare cuprinsă între 1% şi 3%, în funcţie de existenţa angajaţilor şi numărul acestora, după cum urmează:

  • cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care vor avea cel puţin doi salariați;
  • cotă de impozitare de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur angajat;
  • cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea nici măcar un salariat.

Totodată, actul normativ apărut ieri stabileşte că, în cazul în care în cursul anului fiscal numărul de salariați se va modifica, cotele de impozitare prevăzute mai sus se vor aplica în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru microîntreprinderile care au unul, respectiv doi salariați, și care vor aplica cotele de impozitare prevăzute, al căror raport de muncă încetează, condiția referitoare la numărul de salariați va fi considerată îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați noi salariați.

În plus, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi sau cele care au cel mult doi salariați, în situația în care numărul acestora se va modifica, în scopul menținerii/modificării cotei de impozitare prevăzute anterior, noii salariați vor trebui angajați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.

Prin salariat se înţelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. Totusi, condiţia se consideră îndeplinită şi în cazul microîntreprinderilor care:

  • au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial daca fracţiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
  • au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

În prezent, microîntreprinderile plătesc un impozit de 3%, indiferent de numărul de angajaţi pe care îl au

Reglementările fiscale aplicabile în momentul de faţă stabilesc că o microîntreprindere este o persoană juridică ce îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent. Concret, în acest an plătesc impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderilor firmele care îndeplinesc următoarele condiţii:

  • realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital sau în domeniile jocurilor de noroc;
  • realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  • realizează venituri care nu au depaşit echivalentul în lei a 65.000 euro;
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
  • nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.

De anul acesta, impozit pe dividende de 5%. Salariaţii şi PFA nu vor plăti în 2016 CASS pentru dividende

O altă prevedere foarte importantă a OUG publicate marţi în Monitorul Oficial prevedescăderea impozitului pe dividende la 5% de la 1 ianuarie 2016, nu din 2017, aşa cum era reglementat în forma iniţială a Codului fiscal. 

Aplicarea cotei de 5% se va aplica dividendelor distribuite persoanelor române, fizice și juridice, precum și dividendelor obținute, din România, de persoane nerezidente.

Consultantul fiscal Adrian Benţa a explicat, pe pagina personală de Facebook, căpersoanele fizice care au calitatea de salariat sau PFA nu vor plăti în 2016 CASS pentru dividende, dar o vor face începând cu anul 2017.

Astfel, contribuţia obligatorie de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate pentru veniturile din dividende încasate de o persoană fizică nu se va plăti decât dacă dividendul este singurul venit al perioadei respective.

În cazul în care persoana fizica va realiza în perioada încasării dividendului şi alte venituri supuse CASS, cum ar fi veniturile realizate ca salariat sau veniturile realizate ca urmare a practicii unei activităţi independente (de ex: PFA) sau profesii libere, nu va datora CASSpentru aceste venituri din dividende. 

Sursa: Avocatnet.ro

GamblersConsulting.ro

 

Alte informatii utile AICI

Informatii utile

Legea antifumat se modifica: Fumatul va fi posibil la terase si în camere special amenajate

Senatorii jurişti au admis, miercuri, o serie de amendamente la legea antifumat, care elimină interdicţia fumatului la terase, spaţiul închis fiind redenumit ca spaţiu cu pereţi de jur împrejur, în plus, fumatul fiind permis în camere special amenajate pentru acest lucru, şi în care se pot consuma şi băuturi.

Senatorii vor să modifice Legea antifumat prin amendamente la proiectul de lege al Guvernului privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care pune în acord legislaţia românească cu prevederile europene.

Amendamentele au fost citite în Comisia juridică de către senatorul PNL Steliana Miron, una dintre iniţiatorii acestor modificări la proiectul de lege. Alături de ea, textul a mai fost semnat de către deputaţii Daniel Fenechiu şi Răzvan Tănase.

Potrivit iniţiatorilor amendamentelor, ”fumatul va fi permis în camere special amenajate”, care să servească exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare.

Parlamentarii vor să modifice definiţia spaţiului public închis. Astfel, spaţiul public închis este, potrivit amendamentului, ”orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu detinaţie locativă”.

Astfel, aceştia vor să se poată fuma şi pe terase, eliminând interdicţia de a se fuma în spaţii care au acoperiş şi doi pereţi, aşa cum este prevăzut în legea adoptată recent de Parlament şi care a intrat în vigoare în 17 martie.

Parlamentarii dau o nouă definiţie şi spaţiului închis de la locul de muncă, respectiv ”spaţiul care are un acoperiş, plafon sau tavan, şi care esgte încadrat de pereţi, de jur împrrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, cu modificările ulterioare”.

În plus, potrivit amendamentelor, fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi de fumători care pot amenaja spaţii speciale destinate fumatului şi activităţilor asociate fumatului.

Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a precizat în cadrul dezbaterilor din comisie că a primit foarte multe sesizări din partea cetăţenilor şi a fost ”bombardat” de e-mail-uri de la persoane nemulţumite de prevederile restrictive ale Legii antifumat.

”Avem un talent românesc: sau să nu avem prevederi deloc, sau dacă le avem să le facem la maximul posibil, prevăzut oriunde în lume. Suntem oamenii extremelor, sau e alb, sau e negru. Să recunoaştem că uneori realitatea mai e şi gri”, a spus Boboc, precizând că legea trebuie amendată astfel încât să ”izvorască din viaţa de zi cu zi”.

Boboc a mai arătat că, prin definirea spaţiului public, astăzi, fumatul va fri interzis, în sezonul estival, pe terasele de la malul mării.

”Cred că e cam mult”, a spus preşedintele Comisiei juridice, care a atras atenţia că astfel este afectat şi turismul.

Steliana Miron a prezentat o altă problemă care s-a creat odată cu intrarea în vigoare a Legii antifumat.

”Am primi sesizări de la patronii de cluburi din Centrul Vechi. Pentru că sunt obligaţi să iasă afară să fumeze, unii clienţi nu îşi mai achită nota de plată şi pleacă fără să plătească consumaţia. Spun că ies la fumat şi pleacă”, a spus Miron.

Ea a mai arătat că trebuie să se ţină cont de faptul că în România sunt peste 5 milioane de fumători.

Şi senatorul PNL Cristian Bodea a intervenit în discuţie: ”Nu sunt de acord cu această lege tâmpită, nu sunt de acord să interzicem total fumatul. Dacă vrem să ne sinucidem cu ţigările, ne sinucidem. Dacă îmi convine, stau lângă un fumător, dacă nu, plec de lângă el”.

Bodea a venit şi cu o propunere, să se stabilească, prin lege, ce localuri vor fi exclusiv pentru fumători şi care vor fi pentru nefumători.

”Nu trebuie să ne simţim vinovaţi că modificăm legea. După corupţi, acum au apărut fumătorii. E ca o anatemă pusă acestora”, a spus Bodea.

Comisia juridică a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind reglementarea fumatului. Amendamentele aduse de parlamentari Legii antifumat vor fi dezbătute în comisia economică, care trebuie să elaboreze, împreună cu Comisia de sănătate, un raport pe acest proiect de lege.

Alte informatii utile aici