• Infiintare SRL / PFA

    Infiintare SRL in doar 3 zile cu doar 650 / 400 lei
  • Gazduire sediu social

    Gazduire sediu social - 700 lei pe an
  • Punct de lucru

    Deschidere punct de lucru in doar 3 zile cu doar 370 lei
  • Radiere PFA

    Radiere PFA in doar 3 zile cu doar 400 lei
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4

Infiintari

„Românii sunt săraci pentru că nu îşi asumă riscuri“. Pe bursă, acţiunile aduc câştiguri de 15% doar din dividende, dar românii preferă să-şi ţină banii la bancă cu 1% pe an.

Peste 70% din averea financiară a românilor stau în depozitele băncilor pentru dobânzi mai mici de 1% pe an, în timp ce pe bursa de la Bucureşti există acţiuni lichide cu randamente şi de 45% pe an, iar dividendele plătite de cele mai mari companii listate sunt în medie de 7,5%. Educaţia financiară deficitară alături de frica de risc îi fac pe români să meargă doar la bancă pentru a-şi plasa economiile.

Depozitele bancare ale populaţiei au crescut cu 8,7 miliarde de lei în ultimul an, atingând va­loarea de 147,9 miliarde de lei la finalul lunii februarie, deşi dobânzile la lei s-au înjumă­tăţit până la circa 1,5% pe an, iar la euro au coborât la circa 0,3% pe an.

În acelaşi interval, pe bursa de la Bucureşti tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu peste 15%, până la o medie zilnică de sub 26 milioane de lei, semn că nu au intrat bani noi în piaţă, iar fondurile mutuale au raportat intrări nete de 735 milioane de lei (februarie 2015 – februarie 2016). Dacă indicele BET al bursei, ce reuneşte evoluţia celei mai lichide zece acţiuni, afişează un randament negativ de 4% pentru ultimele 12 luni, anu­mite acţiuni din primul eşalon al bursei se remarcă cu un randament şi de 45%, cum este cazul acţiunilor Banca Transilvania. Mai mult, dividen­dele anunţate în acest an de cele mai mari companii de pe bursă aduc în me­die un câştig cert de 7%. Cu toate aces­tea, românii nu s-au lăsat impre­sionaţi de oportunităţile de pe bursa locală.

„Nu există suficientă educaţie financiară pentru a vedea mai mulţi români investind pe piaţa de capital. Băncile comerciale ar putea, dacă ar dori, să îşi îndrepte clienţii spre pla­sa­mente mai profitabile de economisit în condiţiile în care la un depozit bancar iei un câştig un pic mai mare de zero. Însă băncile preferă să atragă bani ieftini de la populaţie pe care să îi plaseze ulterior în titluri de stat“, a spus Nicolae Pascu, directorul general al societăţii de administrare STK Financial, printre cei mai mari administratori independenţi de fonduri.

Managerul atrage însă atenţia că băncile ar trebui să ia în calcul că plasamentele în titluri de stat ar putea să le aducă şi pierderi dacă se inversează trendul şi are loc o majorare a dobânzii de referinţă ca urmare a pre­siunilor inflaţioniste din economie. Ră­mâne de văzut care va fi compor­tamentul băncilor faţă de dobânzile la depozite dacă plasamentele în titluri de stat vor începe să le aducă pierderi în cazul unor majorări ale dobânzii de referinţă de către BNR.

Ce anume însă i-ar putea determina pe români să îşi îndrepte economiile spre piaţa de capital?

„Nu mă aştept să se modifice comportamentul românilor decât într-un orizont foarte lung de timp. Dacă scăderea dobânzilor de la 100% cât erau acum 15 ani la 1% în prezent nu i-a făcut pe români să se schimbe, mă îndoiesc că ar putea exista un alt factor mai important care să îi convingă să investească“, a mai spus managerul.

Alte informatii utile aici:

Antreprenorii români aflaţi la început de drum muncesc, în medie, zece ore pe zi, două treimi dintre ei au între 25 şi 35 de ani, iar 71% câştigă mai puţin de 1.000 de euro pe lună, potrivit ”Barometrului EY al afacerilor de tip startup din România”, publicat marţi de firma de consultanţă EY România.

La întrebările studiului ”Barometrului EY al afacerilor de tip startup din România” au răspuns 372 de antreprenori, dar au fost analizate doar 301 de răspunsuri, ale celor care aveau o firmă de cel mult trei ani.  Din totalul respondenţilor, jumătate au o firmă cu mai puţin de un an vechime, iar 61% sunt la prima iniţiativă.

În medie, antreprenorul de start-up munceşte 10 ore pe zi. Conform unui studiu Eurofound, angajaţii români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajaţii Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână. Deşi cei mai mulţi dedică 10 ore afacerii, 27% dintre antreprenori depăşesc limita de zece ore, unii dintre aceştia ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi.

Potrivit studiului, 66% dintre ei au o vârstă cuprinsă între 25 şi 33 de ani. La nivelul anului 2011, conform Institutului Naţional de Statistică, 20% dintre fondatorii de întreprinderi nou create aveau sub 30 de ani, 36% se încadrau în intervalul 30-39 de ani, iar 17% aveau între 40-44 de ani.

71% dintre ei câştigă sub 1.000 de euro pe lună, iar 38% au venituri lunare mai mici de 500 de euro. La polul opus, 11% dintre tinerii antreprenori câştuigă peste 2.000 de euro pe lună.

Aproape jumătate (45%) dintre tinerii antreprenori sunt inspiraţi în primul rând de un om de afaceri român de succes în activitatea lor.  ”Top 3 antreprenori români citaţi de respondenţi au fost Radu Georgescu (6%), Marius Ghenea (5%) şi Ion Ţiriac (3%)”, se arată în studiu.

Alte informatii utile aici:

Doar trei săptămâni ne mai despart de începutul sezonului estival, iar opeeratorii economici de pe litoral se întreabă dacă şi anul acesta inspectorii de la Antifraudă le vor mai călca din nou pragul aşa cum au făcut anul trecut. Răspunsul noului şef al Fiscului îl găsiţi în cele ce urmează:

Capital: Se apropie 1 mai. Anul trecut toţi inspectorii au fost la mare, într-o operaţiune de control. Să ne aşteptăm la ceva ce aceeaşi amploare şi în acest an?

D.D.: Îşi vor desfăşura activitatea aşa cum reiese din analiza lor de risc. Nici mai mult nici mai puţin. Rolul lor e să vadă unde e evaziunea. Şi acolo trebuie să fie prezenţi. Sigur că au fost tensiuni că oamenii când se distrează nu au chef să vadă un inspector ANAF. Şi în acelaşi timp rolul controlului fiscal e să disturbe cât mai puţin activitatea companiei pe care o controlează. Ambele trebuie urmărite. Sunt zone consacrate care totdeauna sunt în risc. Dar în același timp se vede o îmbunătăţire a comportamentului contribuabililor. Să dăm un exemplu. A fost Paştele catolic. Păi aţi mai auzit de reclamaţii vis a vis de controalele antifraudă care au deranjat pe cineva? Nu! Controalele s-au efectuat? Da! Însă s-au efectuat în aşa fel încât să ne facem treaba însă să disturbăm cel mai puţin.

Capital: Să înţelegem că inspectorii care se duc în control de 1 mai la mare vor fi mai discreţi?

D.D.: Ei îşi vor face treaba. Planul lor de activitate e determinat de analiza de risc. Dacă concluziile acestor analize le vor spune să facă control vor face, dacă nu, nu-l vor face, dar ce vreţi dumneavoastră să aflaţi este dacă vor da buzna peste oamenii care se distrează la mare. Ideea e că treaba, cantitatea de controale de la antifraudă nu s-a oprit, dar s-a făcut mai bine, mai discret, dacă vreţi, dar la fel de eficient.

Anul trecut, 600 de inspectori Antifraudă au verificat, în minivacanţa de 1 Mai, peste 450 de pensiuni, hoteluri, restaurante şi cluburi de la mare şi de la munte.

Potrivit bilanţului publicat de Fisc, aceştia au dat amenzi de 2 milioane de lei şi au confiscat bunuri în valoare de 200.000 de lei.

Din cele 450 de unităţi verificate, cele mai multe au fost în judeţul Constanţa.

Alte informatii utile aici:

Firmele private care angajează în regim part-time cel puțin 3 femei cu copii în vârstă de până la 7 ani, astfel încât acestea să se poată ocupa în paralel de creșterea copilului, vor beneficia de scutire la plata impozitului pe profit în cuantum de până la 30.000 de euro.

Facilitatea este discutată în prezent la nivelul Parlamentului și trebuie aprobată de ambele camere pentru a fi aplicată.

Conform datelor Comisiei Europene, decalajul dintre rata de ocupare a femeilor și rata de ocupare a bărbaților în România s-a adâncit în ultimii ani, astfel încât pentru femeile cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani acest indicator este de doar 56,2%, în comparație cu 71,6% cât este cea a bărbaților din aceeași categorie de vârstă.

"Pentru România, este important să avem un spor demografic pozitiv, dar la fel de importantă rămâne și ocuparea forței de muncă și susținerea profesionalizării acesteia", este scris în proiectul redactat în acest sens.

Astfel, firmele private care angajează în regim part-time minimum 3 femei cu copii în vârstă de până la 7 ani, modalitate de angajare stabilită la cererea scrisă a acestor femei, vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe profit, prin scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0,5% pentru fiecare angajat de acest tip, în limita a 25% din profitul impozabil al firmei respective și a unei sume totale maxime de 30.000 de euro.

Calculul este că, în acest mod, mamele nu vor mai fi constrânse să facă o alegere radicală între a pune pe primul loc familia sau serviciul, în condițiile unui program de 8 ore, care acoperă cea mai mare parte din zi.

"Este o situație de tip win-win, în care ambele părți sunt avantajate. Angajatorul beneficiază de scutire, iar femeile cu copil pot opta pentru un program flexibil care să le garanteze o minimă independență financiară și, practic, echilibrul între viața profesională și viața de familie. Mai mult, rata de ocupare a femeilor este stimulată să crească, iar statului îi vor reveni contribuțiile corespunzătoare taxelor aplicate pentru aceste venituri salariale, contribuții care nu ar reveni în cazul în care femeile rămân acasă pentru a avea grijă de copii", sunt argumentele în favoarea legii incluse în document.

Alte informatii utile aici:

"Suntem discriminaţi la noi acasă. De către statul român. Companiilor străine li se întinde covorul, în timp ce noi, antreprenorii români, suntem «aruncaţi la câini». Noi de ani de zile facem profit, iar multinaţionalele raportează numai pierderi şi nimeni nu le întreabă nimic"

Joi, 31 martie, la Braşov, ZF Antreprenorii României. O sală cu aproape 250 de oameni, cei mai mulţi - antreprenori sau manageri români. O discuţie legată de starea capitalului privat românesc în 2016.

Conform celor mai recente date consolidate, la nivelul anului 2014, ponderea companiilor româneşti în totalul businessului din România era de 47%, în timp ce companiile străine ajunseseră la 49%. Diferenţa de 4% aparţine companiilor de stat.

Dintr-o cifră de afaceri totală de 1.088 de miliarde de lei pentru 461.000 de companii cu activitate, 509 miliarde de lei au fost realizate de firmele private româneşti (423.000 de companii), cu 2,4 milioane de salariaţi, iar 536 mld. lei de companiile străine (38.000 de companii), cu 1,18 milioane de angajaţi.

Deşi companiile străine au avut o cifră de afaceri mai mare, rezultatul lor net raportat (profit minus pierderi) a fost de minus 2 miliarde de lei.

De partea cealaltă, companiile româneşti au raportat un rezultat final pozitiv de 14 miliarde de lei (profit de 33 de miliarde de lei, pierderi de 19 miliarde de lei).

Frustrant, nu? Aşa se simt şi antreprenorii români în acest moment. Guvernul României, guvernele nu încurajează deloc capitalul privat românesc, în timp ce firmelor străine li se întinde covorul oriunde merg, începând de la Palatul Victoria până la orice administraţie fiscală.

Guvernul României protejează multinaţionalele prin toate formele, în timp ce antreprenorii şi companiile româneşti sunt „aruncaţi la câini“, cu toate că au responsabilitatea unui număr dublu de angajaţi.

Ajutoarele de stat se duc către multinaţionale (statul subvenţionează crearea de locuri de muncă şi plata unor impozite şi taxe pe forţa de muncă), în timp ce firmele româneşti completează tone de hârtie şi în final li se spune că nu ştiu ce nu au adus.

Şi din acest motiv, la nivelul întregii ţări multinaţionalele au putut să plătească un salariu mediu net (la nivelul 2014) de 1.972 de lei, în timp ce firmele româneşti, de numai 1.034 de lei. Acest lucru face ca angajaţii români să prefere să lucreze în multinaţionale, iar companiile româneşti să fie a treia opţiune, pentru că prima opţiune este să lucrezi în companiile de stat, unde salariul mediu net era în 2014 de 2.294 de lei.

Mai mult decât atât, fiscul hărţuieşte continuu companiile româneşti, vine şi cere bani, în timp ce de multinaţionale nu se atinge deloc, spune Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast, cel mai mare jucător pe segmentul lui, de produse pentru construcţii. „Sunt multinaţionale care au pierderi de două ori mai mari decât profitul net şi nimeni nu ia nicio măsură, să meargă să-i întrebe de ce au pierderi, când alţii în piaţă nu au.“

Companiile străine subvenţionează preţurile şi pierderile pentru a scoate firmele româneşti din joc şi a cuceri în totalitate o piaţă.

Antreprenorii români nu au nimic împotriva multinaţionalelor, le recunosc rolul pe care îl au în economia românească, know-how-ul şi pieţele de desfacere pe care le-au adus sau investiţiile pe care le-au realizat. Nivelul de dezvoltare al României de astăzi a fost susţinut şi de capitalul străin, spune Remus Crăciun, director general la Ecopack Braşov.

Dar sunt furioşi pe autorităţi, pe guvern, pe cei de la Finanţe, pentru că se simt discriminaţi în business, în modul în care sunt priviţi în piaţă. Atunci când este criză sau când nu mai ies cifrele, multinaţionalele pleacă, iar firmele private rămân, cu toate că nu au beneficiat deloc anterior de sprijinul guvernului.

Aceasta este starea de spirit. Antreprenorii şi firmele private trebuie să muncească de trei ori mai mult decât competitorii lor străini pentru a rezista cât de cât în piaţă şi a nu se preda.

Ioan Simion, principalul acţionar al Confind Câmpina, o firmă care face echipamente pentru industria petrolieră, cu afaceri de 213 milioane de lei la nivelul lui 2014, spunea cu ciudă la conferinţă că pentru statul român firmele private româneşti nu există. „Suntem o companie privată românească, avem 1.300 de angajaţi, plătim impozite la stat de 25 de ani, nu am întârziat o zi. Încercăm să intrăm la Romarm, să vedem dacă putem deveni furnizor al armatei, să facem şi noi proiectile. Până acum nu ne-au băgat în seamă.“

Romarm este o regie autonomă producătoare de armament deţinută de stat.

Ioan Simion vrea să lucreze pentru ei, dar bate la uşi închise: Dacă nu pot să fac ce vor ei, asta e, nu pot eu. Dar vreau să încerc. Poate ne ajutaţi dumneavoastră, să ne expuneţi problema, că noi nu am avut până acum succes.

În Statele Unite, companiile private americane sunt principalii furnizori pentru industria de armament. Acolo, dacă o firmă străină reuşeşte să câştige o licitaţie, este dramă naţională în Congresul american. Americanii se gândesc în primul rând cum să-şi susţină industria lor, nu pe a competitorilor.

În România, primul lucru la care se gândesc guvernanţii este cum să susţină multinaţionalele, nu să dea comenzi companiilor româneşti, unde valoarea adăugată rămâne în ţară, nu pleacă afară.

Ioan Simion spune că în anii anteriori lucra pentru Rusia, iar acum nu mai are nicio comandă de când cu embargoul. Cum pot firmele germane să lucreze în continuare pe piaţa rusească fără niciun fel de probleme şi noi să rămânem cu produsele la graniţă?

Probabil că problemele de la Confind Câmpina, începând de la uşile închise de către stat până la lipsa oricărui sprijin de la guvern de a intra pe pieţele externe, le au zeci de mii de companii private româneşti. Şi asta nu de un an, ci de două decenii.

În ciuda tuturor neajunsurilor cu care se confruntă firmele private româneşti din partea statului român, antreprenorii români cred că nu sunt mai prejos faţă de companiile străine, au mai multă inteligenţă, energie şi dorinţă de a arăta că pot să facă business. De la stat nu cer mult, ci doar să justifice rolul pe care îl are, de a investi cu folos banii strânşi prin taxe şi impozite plătite şi de companiile private româneşti, astfel încât economia românească să nu rămână o cochilie goală atunci când o parte din multinaţionale vor pleca pentru că creşterea salariilor nu mai justifică prezenţa lor aici.

Atenţie la acest avertisment.

Alte informatii utile aici:

Informatii utile

Legea antifumat se modifica: Fumatul va fi posibil la terase si în camere special amenajate

Senatorii jurişti au admis, miercuri, o serie de amendamente la legea antifumat, care elimină interdicţia fumatului la terase, spaţiul închis fiind redenumit ca spaţiu cu pereţi de jur împrejur, în plus, fumatul fiind permis în camere special amenajate pentru acest lucru, şi în care se pot consuma şi băuturi.

Senatorii vor să modifice Legea antifumat prin amendamente la proiectul de lege al Guvernului privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care pune în acord legislaţia românească cu prevederile europene.

Amendamentele au fost citite în Comisia juridică de către senatorul PNL Steliana Miron, una dintre iniţiatorii acestor modificări la proiectul de lege. Alături de ea, textul a mai fost semnat de către deputaţii Daniel Fenechiu şi Răzvan Tănase.

Potrivit iniţiatorilor amendamentelor, ”fumatul va fi permis în camere special amenajate”, care să servească exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare.

Parlamentarii vor să modifice definiţia spaţiului public închis. Astfel, spaţiul public închis este, potrivit amendamentului, ”orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu detinaţie locativă”.

Astfel, aceştia vor să se poată fuma şi pe terase, eliminând interdicţia de a se fuma în spaţii care au acoperiş şi doi pereţi, aşa cum este prevăzut în legea adoptată recent de Parlament şi care a intrat în vigoare în 17 martie.

Parlamentarii dau o nouă definiţie şi spaţiului închis de la locul de muncă, respectiv ”spaţiul care are un acoperiş, plafon sau tavan, şi care esgte încadrat de pereţi, de jur împrrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, cu modificările ulterioare”.

În plus, potrivit amendamentelor, fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi de fumători care pot amenaja spaţii speciale destinate fumatului şi activităţilor asociate fumatului.

Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a precizat în cadrul dezbaterilor din comisie că a primit foarte multe sesizări din partea cetăţenilor şi a fost ”bombardat” de e-mail-uri de la persoane nemulţumite de prevederile restrictive ale Legii antifumat.

”Avem un talent românesc: sau să nu avem prevederi deloc, sau dacă le avem să le facem la maximul posibil, prevăzut oriunde în lume. Suntem oamenii extremelor, sau e alb, sau e negru. Să recunoaştem că uneori realitatea mai e şi gri”, a spus Boboc, precizând că legea trebuie amendată astfel încât să ”izvorască din viaţa de zi cu zi”.

Boboc a mai arătat că, prin definirea spaţiului public, astăzi, fumatul va fri interzis, în sezonul estival, pe terasele de la malul mării.

”Cred că e cam mult”, a spus preşedintele Comisiei juridice, care a atras atenţia că astfel este afectat şi turismul.

Steliana Miron a prezentat o altă problemă care s-a creat odată cu intrarea în vigoare a Legii antifumat.

”Am primi sesizări de la patronii de cluburi din Centrul Vechi. Pentru că sunt obligaţi să iasă afară să fumeze, unii clienţi nu îşi mai achită nota de plată şi pleacă fără să plătească consumaţia. Spun că ies la fumat şi pleacă”, a spus Miron.

Ea a mai arătat că trebuie să se ţină cont de faptul că în România sunt peste 5 milioane de fumători.

Şi senatorul PNL Cristian Bodea a intervenit în discuţie: ”Nu sunt de acord cu această lege tâmpită, nu sunt de acord să interzicem total fumatul. Dacă vrem să ne sinucidem cu ţigările, ne sinucidem. Dacă îmi convine, stau lângă un fumător, dacă nu, plec de lângă el”.

Bodea a venit şi cu o propunere, să se stabilească, prin lege, ce localuri vor fi exclusiv pentru fumători şi care vor fi pentru nefumători.

”Nu trebuie să ne simţim vinovaţi că modificăm legea. După corupţi, acum au apărut fumătorii. E ca o anatemă pusă acestora”, a spus Bodea.

Comisia juridică a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind reglementarea fumatului. Amendamentele aduse de parlamentari Legii antifumat vor fi dezbătute în comisia economică, care trebuie să elaboreze, împreună cu Comisia de sănătate, un raport pe acest proiect de lege.

Alte informatii utile aici