• Infiintare SRL / PFA

    Infiintare SRL in doar 3 zile cu doar 650 / 400 lei
  • Gazduire sediu social

    Gazduire sediu social - 700 lei pe an
  • Punct de lucru

    Deschidere punct de lucru in doar 3 zile cu doar 370 lei
  • Radiere PFA

    Radiere PFA in doar 3 zile cu doar 400 lei
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4

Infiintari

Restaurantele, pizzeriile și shaormeriile din centrul Bucureștiului vor plăti, începând cu anul viitor, conform calculelor Profit.ro, un impozit anual pornind de la peste 11.000 lei, în cazul unităților cu suprafață de până la 30 metri pătrați, și depășind 38.000 lei, pentru unități foarte mari, de peste 800 metri pătrați, sume comparabile urmând să achite și localurile din centrul celorlalte mari orașe, precum Brașov, Constanța, Cluj-Napoca. Pentru baruri și discoteci, cel mai mic impozitul anual în București va depăși 5.300 lei, iar în stațiuni vor fi impozite diferențiate între litoral și zona montană.

Impozitele pregătite sunt calculate diferențiat, în funcție de localitate, zonă și suprafață, și sunt în majoritate mai mari comparativ cu cele aprobate în urmă cu doi ani de Guvern și blocate, în final, în Parlament.

Cea mai mare sumă de plată va fi impusă patronului unui restaurant sau alt local de alimentație publică din centrul Bucureștiului, respectiv Piața Universității, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, strada Polonă, dacă unitatea sa are o suprafață mai mare de 800 metri pătrați. În acest caz, impozitul anual se va ridica la 38.430 lei.

Pentru cei care au un restaurant tot în centrul Capitalei, dar în suprafață de doar până la 30 metri pătrați, impozitul va fi fixat la 11.214 lei. Suma de plată va crește cu cât restaurantul este mai mare, și anume la 14.616 lei pentru 71-90 metri pătrați, la 20.286 lei pentru 201-240 metri pătrați și la 29.925 lei pentru 501-600 metri pătrați, conform proiectului care va fi aprobat de Parlament.

Proprietarul unui restaurant cu o suprafață de 150 metri pătrați din centrul Capitalei va plăti de la începutul anului viitor un impozit de 18.018 lei, cu 882 lei mai mult decât nivelul aprobat de Guvern în urmă cu doi ani.

Restaurantele aflate în apropierea centrului Capitalei, pe Șoseaua Cotroceni, Calea Floreasca, Splaiul Unirii, Calea Călărașilor, dar și Bulevardul Basarabia, suma de plată anual va porni de la 10.584 lei pentru unități în suprafață de până la 30 metri pătrați și va urca la 13.986 lei pentru 71-90 metri pătrați, la 19.656 lei pentru 201-240 metri pătrați și la 29.295 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Impozite mai mici, dar nu cu mult, vor avea de plătit cei care au optat să deschidă un restaurant la periferia Capitalei și pentru care cea mai mică sumă de plată va fi 9.009 lei, dacă nu s-au extins la mai mult de 30 metri pătrați. Dacă au preferat să își amenajeze restaurantul pe o suprafață mai mare, atunci vor fi taxați mai mult, având de plată 12.411 lei pentru 71-90 metri pătrați, 27.720 lei pentru 201-240 metri pătrați și 33.390 lei pentru 501-600 metri pătrați, suma crescând corespunzător.

Și proprietarii de baruri vor fi supuși, conform calculelor Profit.ro, unui sistem similar de impozitare, în care cei care dețin un astfel de local în centrul Bucureștiului, nu mai mare de 30 metri pătrați, vor plăti anual 6.601 lei, iar cei care dețin spații mai mari vor achita 8.788 lei pentru 71-90 metri pătrați, 12.433 lei pentru 201-240 metri pătrați și 20.452 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Un bar și o discotecă, unde servirea băuturilor este predominantă, din centrul Capitalei în suprafață de peste 1.000 metri pătrați vor fi taxate anual cu 38.677 lei.

Barurile din apropierea centrului Capitalei vor fi taxate cu 6.196 lei dacă nu sunt mai mari de 30 metri pătrați, cu 8.383 lei pentru 71-90 metri pătrați, cu 12.028 lei pentru 201-240 metri pătrați și cu 20.047 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Mai puțin de plată vor avea cei care și-au deschis baruri la periferia Capitalei, pentru aceștia impozitul urmând să fie fixat la 5.386 lei pentru un spațiu de până la 30 metri pătrați, la 7.573 lei pentru 71-90 metri pătrați, la 11.218 lei pentru 201-240 metri pătrați și la 19.237 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Patronii de restaurante și baruri din alte mari orașe vor fi impozitați aproape ca în București

Sume foarte apropiate de cele percepute bucureștenilor vor fi impuse la plată și patronilor de restaurante din celelalte mari orașe ale țării, în speță din Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Sibiu și Timișoara. Astfel, un patron de restaurant din centrul unuia dintre aceste orașe va avea de plată 9.954 lei pentru o unitate nu mai mare de 30 metri pătrați, 13.356 lei pentru 71-90 metri pătrați, 19.026 lei pentru 201-240 metri pătrați și 28.665 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Cel mai mare impozit va fi aplicat pentru un restaurant din centru în suprafață de peste 800 metri pătrați, respectiv de 37.170 lei.

Restaurantele aflate nu în centrul acestor orașe, dar apropiate de zona respectivă vor fi taxate cu 9.324 lei pentru un spațiu de până la 30 metri pătrați, cu 12.726 lei pentru 71-90 metri pătrați, cu 18.396 lei pentru 201-240 metri pătrați și cu 28.035 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Patronii restaurantelor aflate la periferia acestor orașe nu vor fi scutiți de foarte mulți bani comparativ cu ai lor colegi cu un vad comercial mai bun, având de plătit 8.064 lei pentru până la 30 metri pătrați, 11.466 lei pentru 71-90 metri pătrați, 17.136 lei pentru 201-240 metri pătrați și 26.775 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Mai puțin de plată vor avea proprietarii de baruri, impozitul perceput pentru un local din centrul acestor orașe, de până la 30 metri pătrați, urmând să fie fixat la 6.399 lei și majorat la 8.586 lei pentru 71-90 metri pătrați, la 12.231 lei pentru 201-240 metri pătrați și la 20.250 lei pentru 501-600 metri pătrați.

La rândul lor, cei care dețin un bar în apropierea zonei centrale vor plăti anual 5.994 lei pentru până la 30 metri pătrați, 8.181 lei pentru 71-90 metri pătrați, 11.826 lei pentru 201-240 metri pătrați și 19.845 lei pentru 501-600 metri pătrați.

La periferia acestor orașe, proprietarii de baruri vor fi impozitați cu 5.184 lei pentru până la 30 metri pătrați, cu 7.371 lei pentru 71-90 metri pătrați, cu 11.016 lei pentru 201-240 metri pătrați și cu 19.035 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Noi impozite în domeniu vor fi aplicate, de anul viitor, și în alte municipii decât aceste orașe, unde proprietarii de restaurante din zona centrală vor plăti 7.168 lei pentru până la 30 metri pătrați, 10.192 lei pentru 71-90 metri pătrați, 15.232 lei pentru 201-240 metri pătrați și 23.800 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Un restaurant de 100 metri pătrați din centrul unui oraș municipiu va achita anual 11.200 lei, cu 560 lei peste cuantumul decis de Guvern în urmă cu doi ani.

După sistemul care va fi aplicat în orașele cu rang mai mare, și în aceste municipii impozitele vor fi calculate diferențiat, în funcție de zonă. Un restaurant aflat doar în apropierea zonei centrale va fi impozitat anual cu 6.608 lei pentru până la 30 metri pătrați, cu 9.632 lei pentru 71-90 metri pătrați, cu 14.672 lei pentru 201-240 metri pătrați și cu 23.240 lei pentru 501-600 metri pătrați, în timp ce pentru restaurantele aflate la periferie va trebui plătit 3.248 lei pentru până la 30 metri pătrați, 6.272 lei pentru 71-90 metri pătrați, 11.312 lei pentru 201-240 metri pătrați și 19.880 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Oamenii de afaceri care au decis să deschidă un bar în centrul acestor municipii vor avea de plată anual 5.148 lei pentru până la 30 metri pătrați, 7.092 lei pentru 71-90 metri pătrați, 10.332 lei pentru 201-240 metri pătrați și 17.460 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Pentru patronii de baruri care nu au venit până în centrul municipiului, ci s-au oprit în apropiere va fi fixat un impozit anual de 4.248 lei pentru până la 30 metri pătrați, de 6.192 lei pentru 71-90 metri pătrați, de 9.432 lei pentru 201-240 metri pătrați și de 16.560 lei pentru 501-600 metri pătrați, în timp ce proprietarilor de baruri de la periferia municipiilor li se va impune un impozit anual de 2.088 lei pentru până la 30 metri pătrați, de 4.032 lei pentru 71-90 metri pătrați, de 7.272 lei pentru 201-240 metri pătrați și de 14.400 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Și patronii de restaurante și baruri din orășele și comune vor plăti noi impozite

Și deținătorii de restaurante din micile orașe vor avea de plătit noi impozite, care pentru ei nu vor mai fi diferențiate pe zone, ci doar pe suprafață. Astfel, va fi plătit un impozit anual de 2.128 lei pentru un spațiu de până la 30 metri pătrați, de 5.152 lei pentru 71-90 metri pătrați, de 10.192 lei pentru 201-240 metri pătrați și de 18.760 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Și barurile din micile orașe vor fi impozitate strict pe suprafață, urcând de la 1.368 lei pentru până la 30 metri pătrați, la 3.312 lei pentru 71-90 metri pătrați, la 6.552 lei pentru 201-240 metri pătrați și la 13.680 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Nici proprietarii de baruri din comune nu vor scăpa de impozite, ci vor fi obligați să achite anual 297 lei pentru un spațiu de până la 30 metri pătrați, 1.026 lei pentru 71-90 metri pătrați, 2.241 lei pentru 201-240 metri pătrați și 4.914 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Un local de 100 de metri dintr-o comună va plăti 1.974 lei, cu 189 lei mai mult decât ce a decis Guvernul în urmă cu doi ani.

Barurile de la munte vor fi taxate mai scump decât cele de pe litoral

Restaurantele din stațiunile montane, de pe litoral sau balneare vor fi taxate cu 1.862 lei, dacă nu sunt mai mari de 30 metri pătrați, cu 4.508 lei pentru o suprafață de 71-90 metri pătrați, cu 8.918 lei pentru 201-240 metri pătrați și cu 16.415 lei pentru 501-600 metri pătrați.

În schimb, proprietarii de baruri din stațiunile montane vor plăti puțin mai mult decât colegii lor de pe litoral sau din stațiuni balneare. Astfel, pentru un bar de la munte va fi achitat anual 1.197 lei pentru până la 30 metri pătrați, 2.898 lei pentru 71-90 metri pătrați, 5.733 lei pentru 201-240 metri pătrați și 11.970 lei pentru 501-600 metri pătrați, în timp ce pentru un bar de pe litoral sau dintr-o stațiune balneară va fi plătit anual 1.026 lei pentru până la 30 metri pătrați, 2.484 lei pentru 71-90 metri pătrați, 4.914 lei pentru 201-240 metri pătrați și 10.260 lei pentru 501-600 metri pătrați.

Vânzătorii ambulanți de înghețată și cei care vând mâncare în piețe vor avea impozit fix

În toate aceste localități, vânzătorii ambulanți la tonete de înghețată sau la cărucioare mobile pentru vânzare mâncare vor plăti un impozit fix anual de 1.500 lei, aceeași sumă urmând să fie cerută și pentru comercianții care prepară hrana la standuri în piețe.

Noile sume de plată vor fi calculate pe baza unui impozit standard de 1.400 lei pentru restaurante și de 900 lei pentru baruri, ajustate în funcție de rangul localității, zonă și suprafață. Impozitul standard pentru restaurant a fost determinat pornind de la concluzia că, pentru anul trecut, valoarea impozitului pe profit declarat a fost de 48,8 milioane lei, pentru 14.930 de firme, iar pentru baruri a fost declarat un impozit total pe profit de 11,7 milioane lei, pentru 6.680 de firme.

Impozitele vor fi percepute de la firmele care, la finalul anului precedent, au avut o cifră de afaceri netă de până la 5 milioane de euro, un număr mediu anual de salariați mai mic sau egal cu 250 de persoane, iar veniturile obținute din activitatea de restaurant depășesc 70% din total venituri. Aceste venituri nu vor lua în calcul, pentru stabilirea ponderii de 70%, cele din subvenții, producția de imobilizări corporale și necorporale, din provizioane și ajustări pentru depreciere, din anularea unor dobânzi sau penalități de întârziere, din despăgubiri de la societăți de asigurare, din reducerile comerciale acordate.

Pentru veniturile obținute din alte activități decât cea de restaurant, impozitul va fi de 3%.

Patronii care dețin mai multe restaurante vor calcula impozitul pe care îl au de plată prin însumarea impozitului care revine fiecărei unități.

Impozitul va trebui plătit trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care sunt datorați banii, suma de plată reprezentând o pătrime din impozitul anual. Impozitul de 3% pentru venituri din alte surse va fi plătit anual.

Alte informatii utile aici:

În timp ce pentru unele firme realizarea analizei de risc la securitatea fizică este obligatorie, în prezent, chiar de la momentul începerii activității, alte firme mai au timp până la 1 iulie 2017 să facă rost de acest document, care este necesar în momentul depunerii spre avizare a planului de pază al oricărei unități. Am analizat în cele ce urmează cine are efectiv această obligație, ce amenzi se pot acorda și ce prețuri sunt folosite de evaluatorii de risc.

Analiza de risc la securitatea fizică este, potrivit legislației în vigoare, un document obligatoriu pentru toate societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri sau valori cu orice titlu și sunt obligate să asigure protecția acestora.

Lista entităților care trebuie să asigure paza bunurilor sau a valorilor cu orice titlu deținute se regăsește în Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Astfel, au această obligație următoarele unități:

  • societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, indiferent de natura capitalului social (societăți în nume colectiv, societăți în comandită simplă, societăți pe acţiuni, societăți în comandită pe acţiuni şi societăți cu răspundere limitată);
  • ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale;
  • regiile autonome;
  • companiile şi societăţile naţionale;
  • institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
  • alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori a valorilor, conform completării aduse prin art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor).

Paza și protecția sunt definite de Legea nr. 333/2003 ca fiind activităţile desfăşurate în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care pot leza dreptul de proprietate și existenţa materială a acestora, precum şi în scopul protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile.

Astfel, activitățile ce țin de paza și protecția unei entități cad în sarcina instituţiilor specializate ale autorităţilor administraţiei publice sau în regim privat, proprietarilor saudeţinătorilor obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum şi societăţilor specializate depază şi protecţie, după cum a explicat, pentru AvocatNet.ro, Ioana Maria Doaga, avocat partener la Nicolescu Attorneys at Law.

Potrivit acesteia, unitățile enumerate la începutul articolului au obligația să adopte măsuri de securitate „în formele prevăzute de Legea nr. 333/2003, completate cu măsuri procedurale, conform art. 2 alin. (1) din Normele metodologice”, pe care le-am menționat anterior.

Concret, adoptarea măsurilor de securitate are loc pe baza unei analize de risc la securitate fizică. Astfel, conform sursei citate, analiza „se face potrivit Instrucțiunilor emise de Ministerul Administrației și Internelor, completate prin art. 2 din HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003".

Totodată, este important de știut că analiza de risc poate să fie făcută prin intermediul unorstructuri de specialitate sau cu ajutorul unor experți abilitați, care dețin competențe profesionale dobândite pentru ocupația de evaluator de risc la securitatea fizică.

Notă: O analiză de risc la securitatea fizică este necesară în momentul în care firma are un plan de pază și un proiect al sistemului tehnic de securitate care trebuie să fie avizate de poliție. Pe scurt, această evaluare determină vulnerabilitățile unei afaceri, iar riscurile pot fi diminuate după implementarea recomandărilor venite din partea evaluatorului de risc.

Unele entități au timp până la 1 iulie 2017 să realizeze analiza de risc

În prezent, potrivit legislației în vigoare, toate unitățile menționate mai sus au obligația elaborării unei analize de risc la securitate fizică. Totuși, prin intermediul unei hotărâri adoptate la sfârșitul anului trecut, Guvernul a amânat, pentru unele entități, obligația elaborării unui astfel de act până la data de 1 iulie 2017.

Mai precis, specialistul contactat de redacţia noastră a explicat că termenul limită pentru îndeplinirea acestei obligații a fost amânat, până pe 1 iulie 2017 numai pentru unitățile înființate până la data de 16 iunie 2012, în timp ce unitățile înființate după această dată au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de la momentul începerii activității.

Mii de lei amendă pentru firmele care nu obțin analiza de risc

Potrivit avocatului partener la Nicolescu Attorneys at Law, este important de știut că firmele trebuie să efectueze o analiză de risc înaintea instituirii oricăror măsuri de securitate. Firmele care nu respectă obligația de a adopta măsurile de securitate prevăzute de Legea nr. 333/2003, în conformitate cu analiza de risc la securitatea fizică, riscă să fie amendate de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora.

În cazul încălcării prevederilor articolului 2 alin (3) din Normele Metodologice 2012, respectiv obligaţia de adoptare a măsurilor de securitate prevăzute de Legea nr. 333/2003 în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin compentenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică , se aplică sancţiunile prevăzute de articolul 4 alin 1. lit. d din Hotărârea 301/2012, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei”, a explicat avocata Ioana Maria Doaga.

De asemenea, există trei situații în care analiza trebuie să fie revizuită, „conform art. 4 din Instrucţiunile Ministerului Afacerilor Interne cu numărul 9 din 1 februarie 2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor care fac obiectul Legii numarul 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor”, a explicat specialistul contactat de redacția noastră. Concret, documentul se revizuiește în una dintre următoarele situaţii:

  • cel puţin o dată la trei ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
  • în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
  • în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

La rândul său, subcomisarul de poliție Răzvan Rădoi a explicat , la solicitarea AvocatNet.ro, că în cazul în care o societate nu implementează măsurile recomandate în analiza de risc la securitatea fizică sau le implementează parţial „pot fi aplicate prevederile art. 2 alin. (3) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 (republicată), sancţionat de art. 4 lit. c) din HG nr. 301/2012 cu modificările şi completările ulterioare”. Concret, această contravenție se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Conform subcomisarului de poliție Răzvan Rădoi, modul de asumare și implementare a măsurilor stabilite prin analizele de risc la securitatea fizică se face „prin controalele efectuate de către poliţiştii cu atribuţii în domeniul sistemelor de securitate”.

Principalele etape în realizarea unei analize de risc

O analiză de risc la securitatea fizică, cu ajutorul căreia se identifică riscurile, zonele de impact, evenimentele și cauzele riscului și eventualele consecințe ale acestuia, pornește de la identificarea riscului. Mai precis, de la definirea parametrilor interni și externi care pot genera riscuri la securitatea fizică a unității. Potrivit unei firme specializate în acest domeniu, teamrisk.ro, scopul primei etape este să genereze o listă a tuturor evenimentelor care ar putea preveni realizarea obiectivelor.

După alegerea metodei și a instrumentelor de lucru, este importantă analizarea acestui risc, adică luarea în considerare a tuturor consecințelor pozitive sau negative a cauzelor și surselor de risc.

Urmează cea de-a treia etapă, evaluarea riscului, în care se compară nivelul de risc determinat prin analiza cu criteriile de risc elaborate în faza de început.

Ultima etapă este tratarea riscului. Cu alte cuvinte, în acest moment se aleg cele mai potrivite opțiuni de eliminare a riscurilor și se întocmește un Raport de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică.

Ce documente sunt necesare 

În momentul solicitării unei oferte pentru realizarea analizei de risc, unii evaluatori cer informații referitoare la tipul firmei sau al unității.

De exemplu, potrivit evaluator-risc.ro, pot fi cerute informații diferite în funcție de tipul unitpții: pentru unitățile de interes public, unitățile de creditare (bancară sau non-bancară), ATM-uri, centre de procesare, case de schimb valutar, case de amanet, magazine de bijuterii, magazine de arme și muniții, unități poștale, stații tip PECO, spații comerciale mai mici de 500 mp, respectiv mai mari de 500 mp, săli de jocuri și casierii furnizori utilități.

De asemenea, un element important îl reprezintă și numărul de unități pentru care este solicitată evaluarea, precum și suprafața sediului și caracteristicile acestuia (sediu nou, sediu existent care are măsuri de securitate implementate sau sediu existent care nu are măsuri de securitate implementate).

Pentru analiza de risc la securitatea fizică sunt necesare mai multe documente (dar nu numai):

  • certificat de înregistrare al societăţii;
  • certificat constatator;
  • acte care să ateste dreptul de folosință a obiectivului (imobilului);
  • extras de carte funciară (cadastru) – trebuie actualizare plan de relevație imobil;
  • schițe, planuri topografice/cadastrale/de situație etc.;
  • autorizații legale;
  • instrucțiuni și proceduri PSI și SU;
  • contractul de prestări servicii încheiat cu prestatorul serviciului de monitorizare (dacă este cazul);
  • contractul de prestări servicii mentenanţă/revizii tehnice a sistemelor tehnice de securitate (dacă este cazul);
  • contractul de prestări servicii transport bunuri şi valori (dacă este cazul);
  • instrucțiuni și proceduri de mediu;
  • instrucțiuni/proceduri de acces;
  • planuri, instucțiuni și proceduri securitate;
  • existența structurilor de securitate și a personalului cu funcții de securitate internă: manager de securitate, manager de securitatea informației;
  • licențe pentru societatea de pază;
  • contract de monitorizare și intervenție;
  • contract de pază;
  • plan pază;
  • contract de monitorizare video;
  • aviz Centru de Monitorizare și Recepție a Alarmelor (CMRA);
  • licență societate instalare sisteme tehnice;
  • proiect tehnic (antiefracție/sistem video etc.);
  • planuri de pregătire/training pe domenii (dovada executării pregătirii/trainingului);
  • registru de riscuri;
  • plan de management al riscului.

Cât costă realizarea unei analize de risc

După cum AvocatNet.ro a explicat deja în acest articol, reglementările aflate în vigoare nu stabilesc un preț fix pe care îl poate cere un evaluator pentru realizarea unei analize de risc la securitatea fizică.

La solicitarea noastră, Bogdan Stancu, Manager General teamrisk.ro, una dintre firmele care realizează analize de risc, a declarat că acestea se efectuează de către un evaluator autorizat de Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar prețul variază „de la 600 de leipentru un punct de lucru mic, de maxim 50 m2, 1.000 de lei pentru spații mai mari de 100 m2 și, pentru spațiile ce depășesc 200 m2, pătrați prețul poate ajunge între 2.000 și 5.000 de leiîn funcție de domeniul de activitate și numărul de angajați.

O altă firmă specializată pe realizarea analizei de risc la securitatea fizică menționează pe site-ul analiza-risc-securitate.ro că nu poate exista un preț general valabil, dar oferă totuși o serie de tarife orientative pentru diverse categorii de activități:

  • preț analiză de risc casă de amanet – de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc sală de jocuri/pariuri – de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc bijuterie – de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc benzinărie – de la 500 de lei;
  • preț analiză de risc magazin mic – de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc magazin mare – de la 600 de lei;
  • preț analiză de risc magazin arme și munitii – de la 500 de lei;
  • preţ evaluare de risc birouri – de la 400 de lei;
  • preţ evaluare de risc fabrică – de la 800 de lei.

Potrivit sursei citate, printre factorii care pot să influențeze prețul pentru analiza de risc se numără suprafața obiectivului (prețul pentru o casă de amanet sau un birou va fi mai mic decât prețul pentru un depozit), complexitatea activității (evaluarea unui spațiu în care se vând băuturi alcoolice va fi mai simplă decât evaluarea unui spațiu în care se asamblează mașini) şi locul unde este amplasat obiectivul (la prețul pentru realizarea unei analize de risc se adaugă costurile deplasării).

Alte informatii utile aici:

Începând din septembrie, saloanele de bronzare vor trebui să obţină o autorizare sanitară de la direcţiile teritoriale de sănătate publică, iar angajaţii vor avea nevoie de instruire de specialitate, potrivit unui act normativ al Ministerului Sănătăţii (MS) apărut astăzi în Monitorul Oficial. În ceea ce priveşte igiena, din luna mai saloanele vor trebui să respecte reguli stricte.

Normele de igienă pentru saloanele/centrele de bronzare se regăsesc în Ordinul MS nr. 291/2016, ce a apărut astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 203 şi va intra în vigoare peste aproximativ şase luni, adică pe 14 septembrie. Prin intermediul actului, autorităţile vor să reglementeze, practic, activitatea saloanelor, având în vedere cât de răspândite au devenit acestea în ţara noastră.

Saloanele de bronzare vor avea nevoie de o autorizare sanitară de la direcţia teritorială de sănătate publică, iar aceasta va fi obţinută în baza unei declaraţii pe propria răspundere. Mai exact, obligaţia se va aplica persoanelor fizice sau juridice ce nu trebuie să se înregistreze la Registrul comerţului. În celelalte situaţii, saloanele de bronzare înfiinţate începând de astăzi vor fi inspectate sanitar ulterior de către direcţiile de sănătate publică.

"Saloanele/centrele de bronzare vor fi autorizate sanitar de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza declaraţiei pe propria răspundere, pentru situaţia descrisă la art. 5 din Ordinul MS nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; pentru celelalte situaţii, saloanele de bronzare înfiinţate ulterior publicării prezentei norme vor fi incluse în baza de date a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea efectuării inspecţiei sanitare", scrie în ordinul de ministru.

În acelaşi timp, titularul fiecărui aparat de bronzat va trebui să completeze Registrul aparatului şi Registrul de exploatare. În plus, dacă un aparat nu mai funcţionează, este casat sau este vândut, titularul va trebui să informeze direcţia teritorială de sănătate publică.

În altă ordine de idei, fiecare firmă care va folosi aparate de bronzat va trebui să întocmească un registru cu fişele clienţilor. Iar pe lângă fişă firma va păstra şideclaraţia pe propria răspundere a clientului, pentru o durată de cel puţin trei ani.

Atenţie! Dacă apar reacţii secundare în urma bronzării artificiale, titularii saloanelor vor trebui să transmită un raport către direcţia teritorială de sănătate publică. Aceeaşi regulă va fi valabilă, de asemenea, pentru accidentele grave şi pentru spitalizarea clienţilor în urma unei şedinţe de bronzare.

Angajaţii vor avea nevoie de instruire de specialitate

Personalului salonului de bronzare va trebui să i se asigure, de către angajator, două cursuri de instruire în vederea specializării. Mai exact, va fi vorba de un curs de noţiuni fundamentale de igienă şi de instruirea de specialitate.

Instruirea de specialitate va fi făcută de către Centrul Naţional de Monitorizare a Factorilor de Risc din Mediul Comunitar (din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică - INSP). Aceasta va fi asigurată după depunerea la secretariatul INSP a unei cereri, împreună cu dovada efectuării primului curs şi chitanţa aferentă participării la instruire.

"În urma instruirii, INSP - Centrul Naţional de Monitorizare a Factorilor de Risc din Mediul Comunitar eliberează certificate de instruire, care au o valabilitate de 3 ani. Certificatul de instruire trebuie afişat pe pereţii salonului, în locuri vizibile pentru utilizatori", este explicat in Ordinul MS nr. 291/2016.

Important! Înainte de începerea şedinţei de bronzare, personalul specializat va evalua starea pielii clientului (dacă există leziuni deschise, infecţii, inflamaţii sau boli de piele, şedinţa de bronzare va fi amânată). Totodată, clientul va fi informat despre posibilele riscuri la care se expune şi despre măsurile de igienă pe care trebuie să le ia la terminarea procedurii.

Ce aparate vor putea fi folosite în saloane

În saloanele de bronzare nu vor fi permise aparatele de tip UV4, ci doar aparatele de tipUV1UV2 şi UV3. Conform actului normativ publicat azi, aparatele UV vor fi clasificate după cum urmează:

  • aparat UV tip 1: aparat care conţine un emiţător UV astfel încât efectul biologic este cauzat de radiaţiile cu lungimi de undă mai mari de 320 nm şi caracterizat printr-o iradianţă relativ ridicată în domeniul cuprins între 320 nm şi 400 nm;
  • aparat UV tip 2: aparat care conţine un emiţător UV astfel încât efectul biologic este cauzat de radiaţiile cu lungimi de undă mai mici sau mai mari de 320 nm şi caracterizat printr-o iradianţă relativ ridicată în domeniul cuprins între 320 nm şi 400 nm;
  • aparat UV tip 3: aparat care conţine un emiţător UV astfel încât efectul biologic este cauzat de radiaţiile cu lungimi de undă mai mici sau mai mari de 320 nm şi caracterizat printr-o iradianţă limitată pe toată banda de radiaţii UV;
  • aparat UV tip 4: aparat care conţine un emiţător UV astfel încât efectul biologic este cauzat în principal de radiaţiile cu lungimi de undă mai mici de 320 nm.

Fiecare aparat de bronzat va trebui să aibă o carte tehnică în care să fie incluse modul de folosire, programele de expunere recomandate, duratele şi intervalele şedinţelor de expunere, precum şi numărul maxim de expuneri recomandate în cursul unui an. Totodată, aparatele vor trebui să aibă un comutator de urgenţă care să poată fi folosit cu uşurinţă de către utilizator pentru a opri imediat expunerea.

Dacă salonul are personal specializat, în acesta va fi permisă folosirea aparatelor de tipUV1UV2 şi UV3. În lipsa persoanelor special instruite va fi permisă doar folosirea aparatelor de tip UV3.

Din 17 mai, în saloane vor trebui respectate norme stricte de igienă

Ordinul de ministru publicat astăzi în Monitorul Oficial prevede că saloanele de bronzare vor fi nevoite să respecte reguli stricte în privinţa curăţeniei, acestea urmând să se aplice mai devreme decât celelalte prevederi. Concret, începând cu data de 17 mai, principalele obligaţii vor fi următoarele:

  • fiecare salon să aibă incinte separate pentru: accesul, înregistrarea şi aşteptarea clienţilor; bronzarea artificială; păstrarea echipamentului şi a articolelor curate şi dezinfectate; depozitarea echipamentelor şi materialelor folosite pentru curăţenie;
  • incintele să fie luminate în mod adecvat (atât cu lumină naturală, cât şi cu lumină artificială) şi să fie bine ventilate;
  • să existe chiuvetă pentru spălarea mâinilor, să se asigure obligatoriu apă potabilă curentă rece şi caldă, săpun, prosoape de hârtie sau dispozitive pentru uscarea mâinilor;
  • fiecare salon să aibă coşuri de gunoi;
  • fiecare salon să aibă trusă de prim ajutor;
  • să se asigure clienţilor ochelari de protecţie împotriva radiaţiilor UV (ochelari de unică folosinţă sau, în caz contrar, unii care sunt curăţaţi şi dezinfectaţi după fiecare folosire);
  • persoanele sub 18 ani nu vor avea voie să folosească aparatele de bronzat.

Atenţie! În Ordinul MS nr. 291/2016 este subliniat că toate suprafeţele cu care ajung în contact clienţii vor trebui să fie menţinute într-o "perfectă stare de curăţenie şi întreţinere".

"Dezinsecţia periodică se face la 3 luni, iar deratizarea periodică se face la intervale de maximum 6 luni sau ori de câte ori este nevoie; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor", este precizat în documentul amintit. Totodată, înregistrările referitoare la aceste activităţi vor trebui păstrate pentru a fi puse la dispoziţia autorităţilor.

Curăţenia în saloane se va face de către personal calificat, la începutul sau la sfârşitul programului de lucru, dar şi ori de câte ori este necesar. Iar suprafeţele aparatelor de bronzat cu care vin în contact clienţii vor trebui dezinfectate după fiecare folosire.

Important! Fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi de substanţe stupefiante vor fi interzise în saloanele de bronzare, iar accesul animalelor va fi oprit.

De ce se reglementează activitatea saloanelor de bronzare

Principalele motive pentru care autorităţile vor să reglementeze activitatea saloanelor suntrăspândirea tot mai mare a serviciilor de bronzare artificială şi gradul de informare scăzut al persoanelor care apelează la acestea.

"Ţinând cont de răspândirea tot mai mare a serviciilor de bronzare artificială şi segmentul numeros de utilizatori, considerăm că se impune şi în România existenţa unor reglementări în acest sens, în vederea creşterii gradului de supraveghere şi control a condiţiilor igienico-sanitare şi a procedurilor utilizate în saloanele de bronzat, precum şi a gradului de informare şi consiliere a utilizatorilor privind riscurile la care se expun atunci când folosesc solarul, cu atât mai mult cu cât, actualmente, în majoritatea saloanelor de bronzat nu se asigură ochelari de protecţie, personalul nu dispune de cunoştinţe şi nici de instruire, iar clienţii nu sunt informaţi, avertizaţi sau consiliaţi", a fost explicat în referatul de aprobare ce a însoţit ordinul în forma de proiect.

Iniţiatorii au arătat că, în urma unui studiu naţional efectuat de INSP în anul 2011, a rezultat că românii au cunoştinţe superficiale legate de modalitatea de expunere la radiaţiile UV (ultraviolete) artificiale şi de contraindicaţiile aferente folosirii aparatelor de bronzat. În plus, aceştia au punctat că, la nivelul Uniunii Europene, mai multe state membre (printre care Germania, Franţa şi Danemarca) deja au reglementări specifice folosirii aparatelor de bronzat.

Alte informatii utile aici:

Comercianții care desfășoară activități economice online (prin încheierea online de contracte de vânzare-cumpărare de bunuri ori de prestări de servicii) au, începând cu ianuarie 2016, obligații suplimentare în relația cu consumatorii care beneficiază de serviciile sau produsele lor. În cazul nerespectării acestora, amenzile ajung până la 5.000 de lei.

Începând din data de 9 ianuarie se aplică prevederile Regulamentului nr. 524/2013 privind soluţionarea online a litigiilor în materie de consum. Aceste prevederi obligă toți comercianții din Uniunea Europeană care încheie contracte de vânzare sau de prestare servicii online să furnizeze pe paginile lor de internet un link electronic către platforma SOL.

Platforma SOL este concepută ca un instrument online dezvoltat de Comisia Europeană și funcționează ca un punct de intrare unic pentru consumatorii și comercianții care doresc o soluționare pe cale extrajudiciară a litigiilor rezultate din tranzacțiile online. Link-ul trebuie să fie ușor accesibil pentru consumatori și comercianții trebuie, de asemenea, să precizeze adresele lor de e-mail.

Nerespectarea acestei obligații se sancționează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) cu aplicarea unei amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei. Considerăm deci, în prezent, că începând cu data de 15 februarie comercianții români pot, din punct de vedere tehnic, să respecte această obligație legală și, prin urmare, strict cu privire la această obligație, pot să fie amendați în cazul în care nu furnizează pe paginile lor web link-ul electronic către platforma SOL.

În plus față de obligația de mai sus, care se adresează tuturor agenților economici, există, tot de la 9 ianuarie, o obligație suplimentară. Aceasta este aplicabilă doar acelor comercianți care s-au angajat sau care sunt obligați să recurgă la una sau mai multe entități SAL (soluţionare alternativă a litigiilor - n. red.) pentru a soluționa litigiile cu consumatorii. Astfel, acești comercianți trebuie să informeze consumatorii despre existența platformei SOL, dar și despre posibilitatea consumatorilor de a recurge la această platformă pentru a-și soluționa litigiile. În acest sens, comercianții respectivi furnizează un link electronic către platforma SOL pe site-ul lor internet, iar dacă oferta este prezentată pe e-mail, în e-mail-ul respectiv.

Din nou, nerespectarea celor de mai sus este sancționabilă de către ANPC cu aplicarea unei amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei.

Însă trebuie precizat că platforma integrată SOL menţionează, în prezent, expres pentru România, că țara noastră nu dispune deocamdată de entități SAL (adică cele care vor ajuta la rezolvarea litigiilor între comercianți și consumatori în afara instanțelor de judecată).

Prin urmare, chiar în cazul în care un comerciant român ar dori, în prezent, să aplice procedurile SAL în relațiile sale comerciale cu consumatorii, acesta va trebui să mai aștepte o perioadă, până când cel puțin o entitate SAL va exista în România. ANPC nu a putut fi contactată pentru detalii cu privire la acest aspect. Se poate considera deci, în prezent, că ANPC nu poate încă aplica amenzi cu privire la nerespectarea obligației legale secunde pentru comercianții români.

Alte informatii utile aici:

Sesizările penale întocmite de inspectori, în urma controalelor, vor fi reanalizate într-un punct unic, astfel încât să existe siguranța că întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, înainte să fie transmise către parchete, a anunțat, pentru Profit.ro, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoș Doroș. Mediul de afaceri s-a plâns, în ultimul timp, de valul de sesizări făcute de Fisc după aproape fiecare verificare.

„Ne organizăm în cadrul ANAF să facem un punct unic de ieșire a sesizărilor penale, astfel încât ele să fie făcute cu toate elementele constitutive ale unei infracțiuni și atunci când e oportun să se facă. Suntem în colaborare cu parchetele și sesizările trebuie făcute acolo unde e cazul. Se strâng toate sesizările, se reanalizează și atunci când ies din ANAF au toate elementele constitutive ale unei infracțiuni și de oportunitate”, a declarat Doroș, precizând că organizarea va fi gata în câteva luni.

În ultima vreme, mediul de business a reclamat tendința inspectorilor fiscali de a face sesizare penală la fiecare control, doar invocând un articol din legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale. Din această cauză, până la rezolvarea cauzei penale, deciziile de impunere cu obligații de plată suplimentare nu pot soluționate, conform legii, de către direcția de specialitate din cadrul ANAF, ci se suspendă. Fără o soluție administrativă, firmele nu pot trece la etapa următoare, a atacării în justiție. Prin urmare, sunt nevoite să achite obligațiile și să aștepte decizia în procesul penal, iar toată această procedură este de durată și le poate bloca activitatea. În aceste condiții, multe societăți s-au îndreptat împotriva inspectorilor, făcându-le plângeri de abuz în serviciu.

„Poate lucrurile s-au dus într-o oarecare extremă, dar facem acest punct unic, astfel încât să fim în legătură cu parchetele și să fim siguri că o sesizare penală are elemente și poate fi lucrată”, a explicat Doroș.

Alte informatii utile aici:

Informatii utile

Legea antifumat se modifica: Fumatul va fi posibil la terase si în camere special amenajate

Senatorii jurişti au admis, miercuri, o serie de amendamente la legea antifumat, care elimină interdicţia fumatului la terase, spaţiul închis fiind redenumit ca spaţiu cu pereţi de jur împrejur, în plus, fumatul fiind permis în camere special amenajate pentru acest lucru, şi în care se pot consuma şi băuturi.

Senatorii vor să modifice Legea antifumat prin amendamente la proiectul de lege al Guvernului privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care pune în acord legislaţia românească cu prevederile europene.

Amendamentele au fost citite în Comisia juridică de către senatorul PNL Steliana Miron, una dintre iniţiatorii acestor modificări la proiectul de lege. Alături de ea, textul a mai fost semnat de către deputaţii Daniel Fenechiu şi Răzvan Tănase.

Potrivit iniţiatorilor amendamentelor, ”fumatul va fi permis în camere special amenajate”, care să servească exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare.

Parlamentarii vor să modifice definiţia spaţiului public închis. Astfel, spaţiul public închis este, potrivit amendamentului, ”orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu detinaţie locativă”.

Astfel, aceştia vor să se poată fuma şi pe terase, eliminând interdicţia de a se fuma în spaţii care au acoperiş şi doi pereţi, aşa cum este prevăzut în legea adoptată recent de Parlament şi care a intrat în vigoare în 17 martie.

Parlamentarii dau o nouă definiţie şi spaţiului închis de la locul de muncă, respectiv ”spaţiul care are un acoperiş, plafon sau tavan, şi care esgte încadrat de pereţi, de jur împrrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, cu modificările ulterioare”.

În plus, potrivit amendamentelor, fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi de fumători care pot amenaja spaţii speciale destinate fumatului şi activităţilor asociate fumatului.

Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a precizat în cadrul dezbaterilor din comisie că a primit foarte multe sesizări din partea cetăţenilor şi a fost ”bombardat” de e-mail-uri de la persoane nemulţumite de prevederile restrictive ale Legii antifumat.

”Avem un talent românesc: sau să nu avem prevederi deloc, sau dacă le avem să le facem la maximul posibil, prevăzut oriunde în lume. Suntem oamenii extremelor, sau e alb, sau e negru. Să recunoaştem că uneori realitatea mai e şi gri”, a spus Boboc, precizând că legea trebuie amendată astfel încât să ”izvorască din viaţa de zi cu zi”.

Boboc a mai arătat că, prin definirea spaţiului public, astăzi, fumatul va fri interzis, în sezonul estival, pe terasele de la malul mării.

”Cred că e cam mult”, a spus preşedintele Comisiei juridice, care a atras atenţia că astfel este afectat şi turismul.

Steliana Miron a prezentat o altă problemă care s-a creat odată cu intrarea în vigoare a Legii antifumat.

”Am primi sesizări de la patronii de cluburi din Centrul Vechi. Pentru că sunt obligaţi să iasă afară să fumeze, unii clienţi nu îşi mai achită nota de plată şi pleacă fără să plătească consumaţia. Spun că ies la fumat şi pleacă”, a spus Miron.

Ea a mai arătat că trebuie să se ţină cont de faptul că în România sunt peste 5 milioane de fumători.

Şi senatorul PNL Cristian Bodea a intervenit în discuţie: ”Nu sunt de acord cu această lege tâmpită, nu sunt de acord să interzicem total fumatul. Dacă vrem să ne sinucidem cu ţigările, ne sinucidem. Dacă îmi convine, stau lângă un fumător, dacă nu, plec de lângă el”.

Bodea a venit şi cu o propunere, să se stabilească, prin lege, ce localuri vor fi exclusiv pentru fumători şi care vor fi pentru nefumători.

”Nu trebuie să ne simţim vinovaţi că modificăm legea. După corupţi, acum au apărut fumătorii. E ca o anatemă pusă acestora”, a spus Bodea.

Comisia juridică a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind reglementarea fumatului. Amendamentele aduse de parlamentari Legii antifumat vor fi dezbătute în comisia economică, care trebuie să elaboreze, împreună cu Comisia de sănătate, un raport pe acest proiect de lege.

Alte informatii utile aici