• Infiintare SRL / PFA

    Infiintare SRL in doar 3 zile cu doar 650 / 400 lei
  • Gazduire sediu social

    Gazduire sediu social - 700 lei pe an
  • Punct de lucru

    Deschidere punct de lucru in doar 3 zile cu doar 370 lei
  • Radiere PFA

    Radiere PFA in doar 3 zile cu doar 400 lei
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4

Infiintari

Senatorii jurişti au admis, miercuri, o serie de amendamente la legea antifumat, care elimină interdicţia fumatului la terase, spaţiul închis fiind redenumit ca spaţiu cu pereţi de jur împrejur, în plus, fumatul fiind permis în camere special amenajate pentru acest lucru, şi în care se pot consuma şi băuturi.

Senatorii vor să modifice Legea antifumat prin amendamente la proiectul de lege al Guvernului privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care pune în acord legislaţia românească cu prevederile europene.

Amendamentele au fost citite în Comisia juridică de către senatorul PNL Steliana Miron, una dintre iniţiatorii acestor modificări la proiectul de lege. Alături de ea, textul a mai fost semnat de către deputaţii Daniel Fenechiu şi Răzvan Tănase.

Potrivit iniţiatorilor amendamentelor, ”fumatul va fi permis în camere special amenajate”, care să servească exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare.

Parlamentarii vor să modifice definiţia spaţiului public închis. Astfel, spaţiul public închis este, potrivit amendamentului, ”orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu detinaţie locativă”.

Astfel, aceştia vor să se poată fuma şi pe terase, eliminând interdicţia de a se fuma în spaţii care au acoperiş şi doi pereţi, aşa cum este prevăzut în legea adoptată recent de Parlament şi care a intrat în vigoare în 17 martie.

Parlamentarii dau o nouă definiţie şi spaţiului închis de la locul de muncă, respectiv ”spaţiul care are un acoperiş, plafon sau tavan, şi care esgte încadrat de pereţi, de jur împrrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, cu modificările ulterioare”.

În plus, potrivit amendamentelor, fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi de fumători care pot amenaja spaţii speciale destinate fumatului şi activităţilor asociate fumatului.

Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a precizat în cadrul dezbaterilor din comisie că a primit foarte multe sesizări din partea cetăţenilor şi a fost ”bombardat” de e-mail-uri de la persoane nemulţumite de prevederile restrictive ale Legii antifumat.

”Avem un talent românesc: sau să nu avem prevederi deloc, sau dacă le avem să le facem la maximul posibil, prevăzut oriunde în lume. Suntem oamenii extremelor, sau e alb, sau e negru. Să recunoaştem că uneori realitatea mai e şi gri”, a spus Boboc, precizând că legea trebuie amendată astfel încât să ”izvorască din viaţa de zi cu zi”.

Boboc a mai arătat că, prin definirea spaţiului public, astăzi, fumatul va fri interzis, în sezonul estival, pe terasele de la malul mării.

”Cred că e cam mult”, a spus preşedintele Comisiei juridice, care a atras atenţia că astfel este afectat şi turismul.

Steliana Miron a prezentat o altă problemă care s-a creat odată cu intrarea în vigoare a Legii antifumat.

”Am primi sesizări de la patronii de cluburi din Centrul Vechi. Pentru că sunt obligaţi să iasă afară să fumeze, unii clienţi nu îşi mai achită nota de plată şi pleacă fără să plătească consumaţia. Spun că ies la fumat şi pleacă”, a spus Miron.

Ea a mai arătat că trebuie să se ţină cont de faptul că în România sunt peste 5 milioane de fumători.

Şi senatorul PNL Cristian Bodea a intervenit în discuţie: ”Nu sunt de acord cu această lege tâmpită, nu sunt de acord să interzicem total fumatul. Dacă vrem să ne sinucidem cu ţigările, ne sinucidem. Dacă îmi convine, stau lângă un fumător, dacă nu, plec de lângă el”.

Bodea a venit şi cu o propunere, să se stabilească, prin lege, ce localuri vor fi exclusiv pentru fumători şi care vor fi pentru nefumători.

”Nu trebuie să ne simţim vinovaţi că modificăm legea. După corupţi, acum au apărut fumătorii. E ca o anatemă pusă acestora”, a spus Bodea.

Comisia juridică a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind reglementarea fumatului. Amendamentele aduse de parlamentari Legii antifumat vor fi dezbătute în comisia economică, care trebuie să elaboreze, împreună cu Comisia de sănătate, un raport pe acest proiect de lege.

Alte informatii utile aici

Fiscul e cu ochii pe stilul de viaţă al maneliştilor. Şeful ANAF a explicat că singurul mod de impozitare corectă a interpreţilor este evaluarea "vieţii lor de zi cu zi", iar 30 de oameni sunt în atenția ANAF, arată B1 TV

Anul trecut, 10 persoane au fost luate la bani mărunţi iar, în urma verificărilor, 24 de milioane de lei nu au putut fi justificate.

Dragoş Doroş a dezvăluit şi faptul că este în desfăşurare o operaţiune care vizează mai multe persoane, fiind verificate averile mari.

Direcția de control din cadrul ANAF care verifică averile mari are o metodologie de lucru similiară cu cea întălnită în țările din Vest. Acest lucru înseamnă că un control poate dura și câțiva ani.

Şeful ANAF a spus că cea mai mare problemă privind impozitarea artiştilor şi sportivilor este depistarea sumelor pe care aceştia le obţin.

Fiscul a anunţat în nenumărate ori că a trecut la verificarea mai multor artişti, interpreţi muzicali şi vedete autohtone, dar şi a altor persoane care în ultimii ani şi-au cumpărat bunuri mai scumpe decât veniturile declarate.

Reprezentanţii ANAF au spus că întâmpină mari probleme în identificarea sumelor câştigate de aceştia. Prin urmare, pentru a stabili impozitul pe care trebuie să îl plătească, a fost necesară o altfel de abordare, pentru identificarea veniturilor pe care aceştia nu le declarau.

Procedurile pe care Fiscul le-a instituit pentru depistare au dus la un adevarat rîzboi între manelişti și reprezentanţii legii.

Alte informatii utile aici

Afacerile din România se împotmolesc în legile fiscale mult prea stufoase. Patronii se plâng că trebuie să cunoască în amănunt nu mai puţin de 1.500 de pagini de legi şi norme fiscale - multe dintre ele schimbate la începutul anului. Asta în condiţiile în care, spun ei, recomandarea europeană este ca legislaţia în domeniu să nu depăşească 200 de pagini.

Afacerile din România se împotmolesc în legile fiscale mult prea stufoase. Patronii se plâng c ă trebuie să cunoască în amănunt nu mai puţin de 1.500 de pagini de legi şi norme fiscale – multe dintre ele schimbate la începutul anului. Asta în condiţiile în care, spun ei, recomandarea europeană este ca legislaţia în domeniu să nu depăşească 200 de pagini, scrie digi24.ro

 Oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi că, de la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, au un volum uriaş de legi de studiat. Au numărat 1.500 de pagini de reglementări. În plus, Fiscul a mai dat în primele trei luni 50 de decizii, care trebuie şi ele ştiute. În plus, noile reglementări îi pun pe drumuri pe patroni.

 Gabriel Sincu, consultant fiscal: „Nu fac decât să complice viaţa contribuabililor – în loc să se concentreze pe ceea ce au de făcut, stau şi completează formulare cu nişte informaţii care pentru cei care cu adevărat îşi desfăşoară activitatea în limitele legii nu sunt relevante pentru Fisc”.

 Cristian Ştefănescu, patronul unui lanţ de cafenele: „Nu există un birou unic de autorizare pentru orice fel de afacere Numărul de declaraţii care se depun este foarte mare. Ar trebui să existe o integrare mult mai mare între autorităţile statului, fiindcă noi depunem declaraţii cu aceleaşi informaţii în mai multe locuri”.

  Şeful Fiscului are un răspuns pentru cei care cer proceduri mai simple.

 Dragoş Doroş, preşedintele ANAF: „Suntem în proces de simplificare care nu totdeauna înseamnă date mai puţine, ci poate mai multe”.

 La nivel global, România este pe locul 55 din 189 într-un clasament al uşurinţei cu care firmele îşi pot plăti taxele. Potrivit Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, o legislaţie fiscală redusă ar ajuta firmele să-şi dezvolte afacerile. Pe de altă parte, şi alte ţări europene au o legislaţie stufoasă. În Marea Britanie, de pildă, legile ce guvernează taxele numără 17.000 de pagini.

Alte informatii utile aici

Lista categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu va fi modificată, potrivit unui proiect de act normativ publicat recent de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Concret, documentul delimitează precis construcţiile ce vor fi supuse avizării şi autorizării de cele supuse doar autorizării.

Potrivit normelor în vigoare, construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât pe timpul unui incendiu să limiteze propagarea focului şi fumului în interiorul edificiului cât şi la vecinătăţi, dar mai ales să garanteze securitatea persoanelor aflate la faţa locului.

Astfel, pentru a preveni situaţiile de urgenţă, autorităţile impun obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu, documente care certifică practic îndeplinirea cerinţelor esenţiale.

În prezent, categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1739/2006. Totuşi, actul normativ citat urmează să fie abrogat şi înlocuit, aşa cum stabileşte un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu, document lansat recent de MAI în dezbatere publică.

Astfel, prin adoptarea noilor prevederi, autorităţile urmăresc direcţionarea activităţii de avizare şi/sau autorizare către acele obiective care necesită măsuri suplimentare din punct de vedere al securităţii la incendiu, dar şi echiparea corespunzătoare cu instalaţii de protecţie la incendiu.

Totodată, proiectul de act normativ stabileşte majorarea valorii de referinţă, reprezentantă de suprafaţă, pentru majoritatea destinaţiilor. În plus, este propusă impunerea unei arii minime de 100 mp pentru spaţiile publice dispuse în subsol, demisol sau la mansardă, respectiv pentru cele de învăţământ şi supraveghere copii preşcolari, dar şi mărirea acesteia la 200 mp pentru spaţii având destinaţia de comerţ ori producţie şi/sau depozitare, dispuse în clădiri de locuit colective (faţă de 50 mp, aşa cum este în prezent).

Prin adoptarea noilor măsuri, practic prin ridicarea pragului de avizare şi/sau autorizare, iniţiatorii se aşteaptă la o scădere a costurilor administrative pentru anumiţi operatori economici, dar şi la scăderea numărului de solicitări şi implicit a perioadei pentru eliberarea avizului/autorizaţiei, fără ca toate aceste aspecte să influenţeze nivelul de securitate, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ publicat vineri de MAI.

Clădiri supuse avizării şi autorizării

Concret, proiectul de HG stabileşte că se supun avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu următoarele categorii de construcţii şi amenajări:

1. Clădiri

încadrate conform legii în categoriile de importanţă excepţională şi deosebită, indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie;

definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca "înalte" sau "foarte înalte", indiferent de aria construită ori de destinaţie;

în care sunt amplasate încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca "săli aglomerate", indiferent de aria construită, regimul de înălţime ori destinaţie;

de locuit colective, noi sau existente, cu mai mult de patru niveluri supraterane, la care se realizează sau amenajează mansarde;

pentru sedii ale autorităţilor publice locale şi centrale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;

pentru lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului, cu aria desfăşurată mai mare de 200 mp, cu excepţia caselor parohiale, clădirilor destinate locuirii personalului monahal, clopotniţelor, lumânărarelor şi capelelor indiferent de aria acestora de desfăşurare;

agrozootehnice sau agroindustriale, închise, cu aria construită mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia silozurilor metalice, depozitelor de furaje fibroase, serelor, solarelor, răsadniţelor şi ciupercăriilor;

de depozitare a buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu excepţia GPL, de capacitate medie sau mare.

2. Clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de:

comerţ, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp;

alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp;

birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;

îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţă, sau dispensare şi policlinici, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;

învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 100 mp;

gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, precum şi staţii de metrou, indiferent de aria desfăşurată;

cultură, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;

parcaj, cu peste 10 autoturisme;

centru de agrement, cu piscine interioare şi exterioare, servicii de relaxare şi întreţinere corporală, cu masaj, hidromasaj, împachetări, băi de plante, saună uscată, cabine cromo-aromo-terapii şi baie turcească, terenuri de squash, săli de aerobic, fitness, biliard, tenis de masă şi fotbal mecanic, terenuri de tenis, minifotbal şi fotbal cu vestiarele aferente şi altele similare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu suprafaţa mai mare sau egală cu 200 mp;

primire turistică, cu mai mult de trei camere şi/sau şase locuri, pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, camping-uri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, pensiuni turistice urbane şi rurale, pensiuni agroturistice, apartamente de închiriat şi camere de închiriat, inclusiv unităţile de alimentaţie din incinta acestora;

producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp.

3. Clădiri civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul, în podul, ori pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile, cu aria desfăşurată mai mare sau egală 100 mp.

În prezent, HG nr. 1739/2006, ale cărei prevederi vor fi abrogate de îndată ce proiectul de act normativ al MAI se va aplica, stabileşte că sunt supuse avizării şi/ sau autorizării construcţiile civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul, podul ori pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile, indiferent de destinaţie, aria construită/desfăşurată sau de numărul de persoane.

4. Construcţii ori sisteme sau instalaţii pentru:

staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule cu capacitatea de stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere ori staţii mixte;

staţii de depozitare şi distribuţie a gazelor naturale comprimate utilizate drept combustibil pentru vehicule (GNCV);

alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor la platforme şi parcuri industriale;

lucrări noi şi de modificare a instalaţiilor de stingere, detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu la clădiri existente ce intră sub incidenţa prezentei hotărâri.

5. Construcţii sau amenajări sportive, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune în interior, ori mai mare sau egală cu 5.000 de locuri pe scaune în aer liber. În prezent, pragul de avizare al amenajărilor sportive în aer liber (stadioanelor) este stabilit la 2.500 de locuri pe scaune.

Clădiri supuse autorizării

În ceea ce priveşte construcţiile şi amenajările care se supun autorizării privind securitatea la incendiu, proiectul de HG enumeră expres următoarele categorii:

1. Construcţii ori sisteme sau instalaţii pentru:

staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule cu capacitatea de stocare mai mare sau egală cu 3 mc echivalent apă pentru gaze petroliere lichefiate, care nu sunt amplaste în staţii mixte;

staţii transportabile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 30 mc;

alimentarea consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate stocate în rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea individuală de maximum 5.000 l sau grupuri de rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea totală de maximum 30.000 l volum de apă aferente laboratoarelor - sanitare, şcolare şi alte asemenea, clădirilor cu activităţi de producţie şi fluxuri tehnologice, instalaţiilor de încălzire centrală şi locală, pentru prepararea apei calde de consum şi a hranei;

puncte de livrare către populaţie a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate cu capacitatea de stocare/depozitare de minimum 250 kg GPL şi maximum 1.250 kg GPL (în prezent, legislaţia prevede doar o limită maximă de 1.250 kg, nu şi una minimă).

alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în localităţi.

2. Construcţii sau amenajări temporare, pentru spectacole sau întruniri, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune, ori având destinaţia comercială, cu aria desfăşurată/suprafaţa mai mare sau egală cu 2.500 mp.

În altă ordine de idei, potrivit proiectului de HG, nu vor fi supuse avizării şi/ sau autorizării privind securitatea la incendiu lucrările de construcţii la obiective cu caracter militar, inclusiv cele cuprinse în programele de investiţii şi reparaţii, ale Ministerului Apărării Naţionale, MAI, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază, indiferent de emitentul autorizaţiei de construire.

Alte informatii utile aici

Somația și poprirea conturilor pentru datorii fictive, o practică des întâlnită în administrațiile fiscale din toată țara, este posibilă pentru că direcțiile care gestionează plățile și cele de executare silită acționează defectuos și fără să comunice între ele, se plâng antreprenori, contabili și consultanți fiscali. Prin urmare, mulți contribuabili cu taxele la zi se trezesc executați silit, obligați să achite penalități de întârziere și forțați să ducă o luptă istovitoare financiar și nervos pentru rezolvarea problemei.

În timp ce mulți dintre datornicii aflați pe listele publicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în ultimele săptămâni, au acumulat restanțe însemnate fără să fie executați silit, alți contribuabili și-au depistat sume pe care au dovezi că le-au plătit. Problemele sunt cauzate de gestionarea defectuoasă de către ANAF a fișelor de plătitor și de lipsa de comunicare dintre direcțiile care se ocupă de registrul plătitorilor și cele de executare silită.

De exemplu, potrivit Codului de procedură fiscală, companiile fac plățile de taxe în cont unic, iar funcționarii distribuie, ulterior, sumele în cadrul fiecărui buget. După efectuarea distribuirii, se sting obligațiile și contribuabilul este înștiințat despre modul în care s-a efectuat stingerea, cu cel puțin 5 zile înainte de următorul termen de plată. În primele 10 zile ale lunii următoare celei în care s-a făcut plata, fiscul constată, din oficiu, compensarea pentru sumele plătite în plus.

Procedura nu este respectată, de fiecare data, și funcționarii fie nu fac plățile, fie le fac eronat. Din această cauză, direcțiile de executări silite, constatând că există datorii, trec la somarea contribuabilului și poprirea conturilor. Existând debite, curg și penalitățile de întârziere. O administrare defectuoasă care înseamnă timp și bani pierduți. 

Antreprenorii și contabilii povestesc pe rețelele de socializare despre aceste experiențe.

• Nu mai știu ce să fac și ce să zic, administrațiile astea de sector țin banii nedistribuiți și apoi trimit somații și fac executări și popriri pe conturi. E o bătaie de joc ceva de speriat, nu se fac compensări. Noi le facem adrese de compensare prin care îi rugăm frumos să-și facă treaba, dar ei nici nu știu ce încasează....chiar nu se sesizează nimeni?

• O societate avea sume plătite în plus, trei cereri de compensare , i-au pus și poprire și nu voiau să îi dea cod tva (depusese 088) pentru că are datorii!

• Mare problemă asta! Și dacă mergi la ei spun că răspund în 30 de zile și să stai liniștit că închiderile le face oricum programul automat. În concluzie, ei nu fac nimic! Și dacă scoți fișa vezi cum curg penalitățile. Program prost în care sunt sigur că până și ei își prind urechile!

• Mă sună un client și îmi spune că i-au poprit contul, i-au luat și banii și el nu are nicio datorie. În contabilitate nu are datorii. Scot fișa, fac săpături, banii luați nu apar în fișă, nu are datorii, nu are declarații nedepuse. Unde s-au dus banii? Încă investigăm.

• O societate avea niște datorii, i-au făcut poprire pe cont, i-au luat banii din cont, a plătit și numerar, i-au dat hârtie de ridicare a popririi și, a doua zi, au trimis băncii poprire, din nou, pe aceeași sumă. E bătaie de joc.

• Am fost mutat de la un sector la altul. Am fișa de la sector unde e totul e albastru pentru că plătesc în fiecare lună, chiar în avans. Dincolo am ajuns cu 50.000 datorii. După adrese, discuții, mers în audiență, răspunsul lor a fost că acea sumă se află în spatele informației de la suprafață și că e vina noastră că nu am știut să cerem și ce e nealocat încă. Adică dacă ei îmi dau o fișă albastră în care nu am nicio datorie la 02.2016, de unde să știu eu că sunt sume ascunse din 2007? și cum aș putea să-mi dau seama de ele din fișa pe care mi-au transmis-o? Urmează judecata și tribunalul. Alți bani, altă distracție, mult timp pierdut.

• Este incredibil ce se întâmplă, multă muncă și alergătura inutilă pentru a rezolva încurcături de acest fel. Banii sunt în contul lor, statul îi folosește, iar noi plătim accesorii pentru că nu sunt îndeplinite niște formalități de bun simț.

• Am plătit pe 21.04.2016 toate datoriile, au intrat banii pe 26.04.2016 (?!), iar ei pe 5.05.2016 îmi trimit somație pe acele sume. Normal, nu?

• Așa este, ne trimit somații aiurea, ne pun pe drumuri și ne blochează conturile pentru greșelilor lor, că nu sunt în stare să facă distribuirea (care durează fix o secundă) la timp.

Potrivit Codului de procedură fiscală, executarea silită începe cu o somație. Poprirea conturilor are loc în 30 de zile de la transmiterea somației dacă plata nu este făcută. În practică, se întâmplă ca somația și poprirea să aibă loc concomitent. Mai mult, Fiscul blochează toate conturile de la toate băncile care sunt obligate să rețină suma. Din acest motiv, fiecare bancă la care există conturi reține suma, ajungându-se, astfel, ca datoriile să fie plătite și de câteva ori.

Prin executarea silită, fiscul poate pune poprire pe orice sume -  venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Tot conform legii, fiscul ar trebui să restituie sumele încasate în plus în cel mult cinci zile, dar în practică, contribuabilii sunt nevoiți să facă drumuri între administrația financiară și bancă pentru a regla situația.

Alte informatii utile aici

Informatii utile

Legea antifumat se modifica: Fumatul va fi posibil la terase si în camere special amenajate

Senatorii jurişti au admis, miercuri, o serie de amendamente la legea antifumat, care elimină interdicţia fumatului la terase, spaţiul închis fiind redenumit ca spaţiu cu pereţi de jur împrejur, în plus, fumatul fiind permis în camere special amenajate pentru acest lucru, şi în care se pot consuma şi băuturi.

Senatorii vor să modifice Legea antifumat prin amendamente la proiectul de lege al Guvernului privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care pune în acord legislaţia românească cu prevederile europene.

Amendamentele au fost citite în Comisia juridică de către senatorul PNL Steliana Miron, una dintre iniţiatorii acestor modificări la proiectul de lege. Alături de ea, textul a mai fost semnat de către deputaţii Daniel Fenechiu şi Răzvan Tănase.

Potrivit iniţiatorilor amendamentelor, ”fumatul va fi permis în camere special amenajate”, care să servească exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare.

Parlamentarii vor să modifice definiţia spaţiului public închis. Astfel, spaţiul public închis este, potrivit amendamentului, ”orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu detinaţie locativă”.

Astfel, aceştia vor să se poată fuma şi pe terase, eliminând interdicţia de a se fuma în spaţii care au acoperiş şi doi pereţi, aşa cum este prevăzut în legea adoptată recent de Parlament şi care a intrat în vigoare în 17 martie.

Parlamentarii dau o nouă definiţie şi spaţiului închis de la locul de muncă, respectiv ”spaţiul care are un acoperiş, plafon sau tavan, şi care esgte încadrat de pereţi, de jur împrrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, cu modificările ulterioare”.

În plus, potrivit amendamentelor, fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi de fumători care pot amenaja spaţii speciale destinate fumatului şi activităţilor asociate fumatului.

Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a precizat în cadrul dezbaterilor din comisie că a primit foarte multe sesizări din partea cetăţenilor şi a fost ”bombardat” de e-mail-uri de la persoane nemulţumite de prevederile restrictive ale Legii antifumat.

”Avem un talent românesc: sau să nu avem prevederi deloc, sau dacă le avem să le facem la maximul posibil, prevăzut oriunde în lume. Suntem oamenii extremelor, sau e alb, sau e negru. Să recunoaştem că uneori realitatea mai e şi gri”, a spus Boboc, precizând că legea trebuie amendată astfel încât să ”izvorască din viaţa de zi cu zi”.

Boboc a mai arătat că, prin definirea spaţiului public, astăzi, fumatul va fri interzis, în sezonul estival, pe terasele de la malul mării.

”Cred că e cam mult”, a spus preşedintele Comisiei juridice, care a atras atenţia că astfel este afectat şi turismul.

Steliana Miron a prezentat o altă problemă care s-a creat odată cu intrarea în vigoare a Legii antifumat.

”Am primi sesizări de la patronii de cluburi din Centrul Vechi. Pentru că sunt obligaţi să iasă afară să fumeze, unii clienţi nu îşi mai achită nota de plată şi pleacă fără să plătească consumaţia. Spun că ies la fumat şi pleacă”, a spus Miron.

Ea a mai arătat că trebuie să se ţină cont de faptul că în România sunt peste 5 milioane de fumători.

Şi senatorul PNL Cristian Bodea a intervenit în discuţie: ”Nu sunt de acord cu această lege tâmpită, nu sunt de acord să interzicem total fumatul. Dacă vrem să ne sinucidem cu ţigările, ne sinucidem. Dacă îmi convine, stau lângă un fumător, dacă nu, plec de lângă el”.

Bodea a venit şi cu o propunere, să se stabilească, prin lege, ce localuri vor fi exclusiv pentru fumători şi care vor fi pentru nefumători.

”Nu trebuie să ne simţim vinovaţi că modificăm legea. După corupţi, acum au apărut fumătorii. E ca o anatemă pusă acestora”, a spus Bodea.

Comisia juridică a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind reglementarea fumatului. Amendamentele aduse de parlamentari Legii antifumat vor fi dezbătute în comisia economică, care trebuie să elaboreze, împreună cu Comisia de sănătate, un raport pe acest proiect de lege.

Alte informatii utile aici